Autorităţile române nu au făcut paşi vizibili în implementarea directivei referitoare la spălarea banilor şi finanţarea terorismului (EY)
Autorităţile nu au făcut paşi vizibili în implementarea unei directive europene referitoare la utilizarea sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, reiese dintr-un comunicat de presă al EY remis, luni, AGERPRES.
"Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului (AMLD) a devenit obligatorie pentru Statele Membre UE începând cu 26 iunie 2017. Până în prezent, însă, legislaţia din România nu a făcut paşi vizibili în implementarea măsurilor pe care le prevede această directivă, iar Comisia Europeană a solicitat deja ţării noastre opinia motivată pentru neîndeplinirea obligaţiei de transpunere", susţine Burcin Atakan, partener EY România.
Potrivit sursei citate, directiva are impact asupra activităţii de conformitate a entităţilor financiar-bancare şi a companiilor din sectorul non-financiar, precum avocaţi, notari, auditori, furnizorii de servicii din industrii, precum industria extractivă, energetică, HORECA, telecom şi IT, imobiliare, transport, ONG-uri.
"Prin urmare, este vital ca aceste entităţi să înţeleagă care sunt schimbările ce trebuie făcute în programul de conformitate pentru a se alinia cerinţelor AMLD. Măsurile sunt menite să le pună la adăpost faţă de posibile încălcări şi consecinţele acestora, respectiv evitarea plăţii unor amenzi semnificative, suspendarea activităţii companiei sau implicarea, chiar şi involuntar, în scheme de spălare a banilor", arată EY.
Actul comunitar aduce o serie de noutăţi legislative cu impact atât asupra mediului de afaceri din România, cât şi asupra activităţilor acestuia cu pieţele străine.
Principalele cerinţe introduse, conform EY, se referă la obligativitatea evaluării riscurilor de spălare a banilor/finanţare a terorismului la nivel naţional, sectorial/industrie şi la nivelul fiecărei entităţi, asigurarea transparenţei privind beneficiarul real de către companii şi păstrarea informaţiilor complete şi actualizate privind Ultimate Beneficial Owner - UBO, necesitatea adoptării măsurilor suplimentare de cunoaştere a clientelei pentru întregul spectru de persoane expuse politic şi aplicarea măsurilor de precauţie persoanelor care comercializează bunuri, atunci când acestea efectuează sau primesc plăţi în numerar în valoare de cel puţin 10.000 euro, prag scăzut faţă de valoarea anterioară de 15.000 euro.
Pentru instituţiile financiare, pragul minim al sancţiunilor are o valoare de 5 milioane euro sau 10% din cifra de afaceri anuală totală, iar pentru instituţiile non-financiare, acesta se ridică la 1 milion euro.
"Sancţiunile sunt aplicabile nu numai companiilor, ci şi membrilor organelor de conducere şi altor persoane fizice implicate în aplicarea defectuoasă a legislaţiei împotriva spălării banilor. Faptele pot atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală, în funcţie de gravitatea lor şi valoarea prejudiciului. Făcând o paranteză pe marginea sancţiunilor în materie penală, menţionăm faptul că Parlamentul European a adoptat în luna ianuarie 2018, un proiect de rezoluţie legislativă referitoare la propunerea de directivă privind incriminarea spălării banilor. Proiectul urmăreşte asigurarea unor standarde minime comune la nivel european, propunându-se pedepse privative de libertate în cazurile de spălare a banilor de minim patru ani, pentru actele grave. În prezent, legislaţia din România stabileşte pedepse cuprinse între 3 şi 10 ani pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor", informează EY.
AGERPRES
