Vestea că o cantitate mare de apă contaminată chimic și biologic va ajunge pe litoralul românesc după distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs panică. Autoritățile dau asigurări că nu e niciun risc, calitatea apei fiind monitorizată.

„Nu există niciun pericol şi eu sfătuiesc toţi românii să meargă la mare”, este mesajul lansat zilele trecute de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Ministrul – care este de specialitate microbiolog – a explicat că vibrionul holeric, responsabil de apariția holerei, produce îmbolnăviri atunci când este înghițit în cantitate mare din ape poluate, de regulă, ape dulci. „În general, nu bem apă de mare. Discutăm de cetăţenii ucraineni care ar putea să fie forţaţi să bea apă contaminată. Nici acolo măcar nu există această problemă, pentru că în urma acestor inundaţii, ei au fost aprovizionaţi cu apă, care este sigură din punct de vedere microbiologic, aşa că această poveste a pericolului holerei care afectează litoralul românesc mie mi se pare, dincolo de faptul că este neadevărată, este deplasată”, aexplicat Alexandru Rafila.

Boala diareică, monitorizată în fiecare an

Oficialul a mai spus că, în fiecare an, începând cu data de 1 iunie, în sezonul estival, se face o monitorizare a bolii diareice acute, care include și holera .

„Nu ne referim la boala diareică, doar la holeră, sunt multe alte microorganisme care produc boală diareică. Această monitorizare săptămânală este realizată de direcţiile de sănătate publică şi de unităţile medicale, iar în zona de litoral, începând cu data de 1 iunie, DSP Tulcea şi DSP Constanţa iau probe de apă de îmbăiere, de data aceasta discutăm de apa din mare. Nu am avut niciun fel de problemă. Toată această discuţie este la nivel teoretic, nu are legătură cu situaţia din Ucraina. Una este să monitorizezi şi altceva este să creezi panică, să transmiţi mesaje care, sincer să fiu, nu înţeleg de ce au aşa de mare intensitate, pentru că pe de o parte nu sunt bazate pe realitate, iar pe de altă parte, sunt lansate de persoane care nici măcar nu cunosc cum se transmite această boală şi cum se manifestă”, a subliniat Rafila.

În plus, a argumentat ministrul, în săptămâna care s-a încheiat, nu a venit niciun fel de alertă nici de la Organizația Mondială a Sănătății și nici de la Centrul European de Control al Bolilor în legătură cu holera: „Dar întotdeauna când există inundaţii de mari proporţii într-o ţară, care afectează zeci de mii de persoane şi unde accesul la apă potabilă poate să fie discutabil, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Centrul European de Control al Bolilor sunt în teren şi monitorizează acest lucru. Dar de aici până la a genera o alertă în România şi mai ales un soi de isterie legată de riscurile care pot să apară atunci când te deplasezi pe litoral sau te îmbăiezi în apa de mare este foarte mare distanţă”.

Mesajul ministrului Mediului

La rândul lui, noul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a convocat, vineri, o şedinţă pe tema barajul Kahovka din Ucraina , iar specialiştii au stabilit că nu există pericol pentru populaţia din România, pentru mediu sau pentru calitatea apei de îmbăiere în Marea Neagră. Parametrii înregistraţi sunt în grafic. „Luând în considerare imaginile satelitate prezentate, distanţa între gura de vărsare a Niprului şi apele teritoriale româneşti, deplasarea maselor de aer şi a curenţilor marini, temperatura şi salinitatea apei, specialiştii preconizează că riscul ca sănătatea oamenilor, a mediului ecosistemelor din acvatic sau calitatea apei de îmbăiere să fie în pericol este minim. Cu toate acestea, vom continua să monitorizăm în ritm alert toţi parametrii şi suntem pregătiţi să intervenim la cel mai mic semn de pericol”, a declarat ministrul Mircea Fechet, la finalul întâlnirii.

Reprezentanţii ministrului au precizat că s-a convenit constituirea unui grup de lucru tehnic interinstituţional care să continue monitorizările. „Astfel, ANAR împreună cu ICDM „Grigore Antipa” vor intensifica determinările fizico-chimice atât la staţiile hidrometrice de coastă, cât şi în largul Mării Negre. De asemenea, reprezentanţii INSP, împreună cu DSP Constanţa şi Tulcea, vor continua monitorizările microbiologice zilnice, pentru a identifica orice eventual risc pentru sănătate”, a mai transmis ministerul.

Miniștrii Mediului din Bulgaria și România avertizează asupra informațiilor false din spațiul public despre riscul de holeră. „Ulterior întâlnirii, ministrul Mircea Fechet a avut o discuţie bilaterală, în sistem videoconferinţă, pe acelaşi subiect, cu ministrul Mediului din Bulgaria, Julian Popov. Demnitarul din statul vecin şi-a exprimat îngrijorarea asupra apariţiei, în spaţiul public, a mai multor informaţii fără fundament, care ar putea genera un sentiment de panică în rândul populaţiei, în contextul în care şi specialiştii bulgari care monitorizează situaţia au ajuns la concluzii similare cu cele exprimate de experţii români”, a mai transmis Ministerul Mediului.

Potrivit instituţiei, cei doi miniştri au convenit ca autorităţile româno-bulgare să realizeze un schimb de informaţii şi să colaboreze de fiecare dată când situaţia o va impune. „În cazul în care vor apărea elemente noi, cei doi demnitari vor relua discuţia la începutul săptămânii viitoare, în marja lucrărilor Consiliului de Mediu de la Luxembourg, la care ambii vor participa”, se mai arată în comunicat.

De unde a pornit isteria

Barajul Nova Kahovka din Ucraina a fost distrus în primele ore ale zilei de 6 iunie 2023, provocând inundaţii extinse de-a lungul cursului inferior al fluviului Nipru în regiunea Herson. Cel puţin 28 de persoane au murit şi câteva zeci au fost date dispărute, la fel ca multe animale. Ruşii şi ucrainenii se învinovăţesc reciproc pentru dezastru, iar preşedintele Zelenski a vorbit despre un „ecocid”.

Fostul ministru al Ecologiei Ostap Semerak a declarat că aceasta este cea mai mare catastrofă de mediu din Ucraina de la dezastrul de la Cernobîl din 1986. Crucea Roşie a avertizat că apele deversate, care se scurg către Marea Neagră, au luat cu ele şi minele care erau amplasate pe câmpuri. De asemenea, de la hidrocentrala de la Nova Kahovka s-au scurs peste 150 de tone de ulei industrial. La câteva zile de la dezastru, la Odessa ajunseseră în Marea Neagră pereţi şi acoperişuri de case.

Potrivit estimărilor experților, apa contaminată ar trebui să ajungă la granița României în această săptămână. Riscul ca apele contaminate să fie periculoase pentru sănătatea publică există însă.

„Impactul aprovizionării cu apă, al sistemelor de canalizare și al serviciilor de sănătate publică din regiune nu poate fi subestimat“, a declarat, săptămâna trecută, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. La rândul ei, Teresa Zakaria, responsabil tehnic al OMS pentru răspuns în situații de urgență, a precizat că deși nu au fost raportate cazuri de holeră în Ucraina de la începutul războiului în 2022, probele de mediu arată că agenții patogeni există în regiune și „constituie un risc“.

Cum se transmite holera

Holera este o boală infecțioasă intestinală produsă de o bacterie – vibrionul holeric, care se răspândește de obicei prin apă contaminată, dar și prin alimente manipulate de mâini murdare, legume și fructe spălate cu apă infestată. Infecția produce diaree severă și deshidratare. Netratată, poate fi fatală. În țările dezvoltate, riscul de infecție a fost eliminat prin tratarea apei și servicii de canalizare moderne. Boala este însă prezentă în multe țări din Asia de Sud și Africa. Riscul de holeră este mai ridicat atunci când războiul, dezastrele naturale sau sărăcia îi forțează pe oameni să locuiască în locuri aglomerate, fără a putea păstra o igienă adecvată.

Specialiștii INSP au explicat că este nevoie de o cantitate mare de bacterii înghițite pentru ca o persoană să ajungă să facă boala, întrucât bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac.

Recomandările preventive includ consumul de apă din surse sigure, evitarea consumului de gheaţă din surse nesigure, consumul de alimente bine preparate termic, în special fructe de mare, crustacee, spălatul frecvent al mâinilor.