Fie că este vorba de Ucraina, Rusia sau chiar de conflictul Hamas-Israel în cercurile UE senzația este că Austria și Ungaria cântă pe același ton, având un adversar comun: Uniunea Europeană, scrie Politico. Pe teren, totuși, situația e alta. Între timp, liderii europeni lucrează la un plan B care să permită UE să ocolească un eventual veto al Ungariei privind pachetul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina astfel încât să-i poată furniza fondurile de urgență necesare pentru a rezista în timp ce respinge invazia rusă.

Austria și Ungaria par a face front comun în ceea ce privește Ucraina și aderarea țării în război la UE, dar, de fapt, fiecare își urmărește propria agendă. Ungaria se opune începerii negocierilor de aderare cu Ucraina în acest moment, susținând în schimb un parteneriat strategic și, în plus, blochează un ajutor de 50 de miliarde de euro pe patru ani din bugetul blocului comunitar. Asta în condițiile în care UE reține din fondurile destinate Ungariei din cauza disputelor legate de statul de drept. Austria are însă un alt motiv pentru care nu este de acord: Bosnia și Herțegovina, țară ce așteaptă aderarea și cu care are legături economice și politice strânse, argumentând că procesul nu poate fi accelerat doar pentru Ucraina și insistând că și această țară ar trebui inclusă alături de Ucraina pe agenda summitului UE din 14-15 decembrie.

„Vrem să vedem Bosnia și Herțegovina în familia UE”, a declarat luna aceasta ministrul austriac pentru Europa, Karoline Edtstadler, în timpul unei vizite la Sarajevo, argumentând că aderarea acestei țări la UE este „o necesitate geopolitică”.

Având în vedere proximitatea Austriei de regiune, calmarea tensiunilor din fosta Iugoslavie se află de mult timp în topul priorităților politicii sale externe.

La sfârșitul anului 2022, Bosnia a primit statutul de țară candidată la UE, însă Comisia Europeană a afirmat că Bosnia trebuie să rezolve problema presupuselor sale regrese în ceea ce privește statul de drept înainte de a putea purta discuții de aderare pentru a deveni membru.. Având în vedere că aderarea Ucrainei se află pe ordinea de zi a summitului UE din această săptămână, Austria a văzut o oportunitate de a strecura Bosnia pe ușa din spate, notează Politico.

„Nu avem nicio intenție de a împiedica calea de aderare a Ucrainei”, a insistat un oficial austriac de rang înalt, adăugând că a face asta ar fi ca și cum „ne-am pune în fața unui tren”.

Singura agendă a Austriei, a spus oficialul, este de a atașa Bosnia „la spatele trenului”.

Liderii UE lucrează la un plan pentru a ocoli veto-ul Ungariei

Premierul maghiar Viktor Orban a amenințat că se va opune prin veto fondurilor pe care UE le-a stabilit pentru Ucraina, precum și negocierilor oficiale privind aderarea țării la blocul comunitar, în cadrul summitului care va avea loc zilele următoare.

Lideri de rang înalt din UE, printre care Emmanuel Macron și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, au făcut presiuni puternice pentru ca Budapesta să renunțe la opoziția sa.

Dar, în condițiile în care timpul se scurge înainte de reuniunea crucială de joi și vineri de la Bruxelles, capitalele europene au început să aibă în privat discuții privind un acord interguvernamental care ar putea asigura Kievului finanțare pentru cel puțin un an, relatează The Telegraph .

„Acolo unde există voință, există o cale”, a declarat un înalt oficial UE. „Dacă vorbim de bani, vă puteți gândi la buget ca la o resursă proprie a UE, dar aveți și contribuții naționale. Nu sunt sigur că toată lumea va fi de acord, dar trebuie să analizăm posibilitățile”, a precizat acesta.

Un acord interguvernamental între statele membre care ar fi dispuse să participe ar oferi Ucrainei o serie de împrumuturi și subvenții pentru a-și menține economia pe linia de plutire.

Totuși, este posibil ca acesta să se împotmolească din pricina complicațiilor juridice și să nu reușească în final să ofere Kievului întregul sprijin de 50 de miliarde de euro preconizat.

„Nimeni nu vrea să facă acest lucru dacă nu este nevoi... Dar ar fi nesăbuit să nu avem un plan B”, a declarat pentru Financial Times o sursă informată despre discuții.

Olga Stefanișina, vicepremierul Ucrainei, a confirmat că ar putea exista o „soluție interimară”, dar a precizat că detaliile rămân confidențiale în timp ce statele membre ale UE depun eforturi pentru a încerca să-l convingă pe Orban să nu folosească dreptul de veto al Ungariei.

Începerea discuțiilor oficiale privind aderarea necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre ale blocului. Ungaria insistă că nu este singura care nu este de acord.

Janos Boka, ministrul maghiar pentru Europa, a declarat pentru Financial Times că o treime dintre statele membre ale UE „au rezerve foarte serioase” cu privire la ambițiile de aderare ale Ucrainei.

Un nou sondaj de opinie realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank cu sediul la Berlin, a constatat că opoziția publică față de aderarea Ucrainei la UE este mai puternică decât sprijinul pentru aderarea acesteia în Germania, Franța și Austria.

Majoritatea austriecilor, 52%, s-au opus, în timp ce doar unul din patru francezi a susținut aderarea Ucrainei la blocul comunitar.

În Germania, opiniile au fost împărțită, 39% dintre germani fiind împotrivă, față de 37% care sunt pentru.

„Retorica geopolitică de la Bruxelles maschează îngrijorări profunde în statele membre cu privire la consecințele potențiale ale extinderii și un scepticism larg răspândit cu privire la capacitatea UE de a absorbi noi membri”, a declarat Piotr Buras, cercetător principal în domeniul politicilor și șef al biroului ECFR din Varșovia.

„Pentru a reconcilia posibilele schisme și a da o șansă de succes eforturilor lor, liderii UE ar trebui să ia în considerare stabilirea unui calendar concret pentru aderarea noilor state membre. Asta ar oferi spațiu pentru ca blocul să finalizeze reformele instituționale, să își consolideze reziliența și să implice publicul cu privire la motivele pentru care această strategie este imperativă pentru Europa”, a subliniat el.

Condițiile Ungariei

Budapesta este pregătită să își retragă dreptul de veto asupra unui nou pachet de ajutor din partea UE pentru Ucraina dacă Bruxelles-ul este de acord să deblocheze toate fondurile înghețate de blocul comunitar din cauza preocupărilor legate de statul de drept din această țară, a declarat directorul politic al premierului Viktor Orbán, citat de Politico.

„Fondurile Ungariei și cele ale Ucrainei sunt două chestiuni separate”, a declarat Balazs Orbán pentru Bloomberg într-un interviu publicat marți seara.

„Dar dacă UE insistă ca finanțarea Ucrainei să provină dintr-un buget revizuit al UE, atunci cele două chestiuni sunt legate", a adăugat consilierul lui Orban.

Comentariile consilierului liderului ungar vin în contextul în care Comisia Europeană este pe cale să deblocheze fonduri UE în valoare de 10 miliarde de euro drept recompensă pentru reformele judiciare pe care Budapesta le-a implementat pentru a răspunde preocupărilor Bruxelles-ului cu privire la independența sistemului său judiciar.

Dar este de așteptat ca restul fondurilor - aproximativ 11,7 miliarde de euro - să rămână înghețate din cauza unor probleme precum protecția drepturilor omului, atribuirea contractelor publice și situația libertății academice.

În paralel, Budapesta așteaptă să acceseze 10,4 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi accesibile din fondul de redresare post-pandemie al UE, care este de asemenea condiționat de implementarea mai multor reforme anticorupție.

În acest sens, consilierul premierului a declarat că Budapesta își va anula veto-ul doar dacă Bruxelles-ul îi va furniza toți banii blocați, care s-ar ridica la aproximativ 30 de miliarde de euro.

Decizia Comisiei ar putea veni miercuri - chiar înainte ca liderii europeni să se întrunească pentru a discuta despre noul pachet de ajutor pentru Kiev, precum și deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina, două propuneri cărora premierul Orbán li se opune cu înverșunare.

Consilierul premierului a declarat că aderarea Ucrainei la UE rămâne o „linie roșie” pentru Budapesta și a afirmat că Kievului ar trebui să i se ofere în schimb un parteneriat strategic cu blocul comunitar, deoarece nu îndeplinește încă criteriile pentru începerea negocierilor de aderare.