Ministrul austriac de Interne a reafirmat poziția Austriei privind extinderea spațiului Schengen. Gerhard Karner a punctat că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează și din acest motiv nu este oportună extinderea acestuia.

Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne FOTO: Profimedia

„Poziția mea am formulat-o foarte clar cu 10 zile în urmă. Poziția noastră este că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează de aceea nu suntem deschiși pentru deschiderea acestuia. Sunt controale de frontieră între Germania si Austria, între Austria și Slovenia. În Germania s-a discutat despre control de frontieră la frontiera cu Polonia. Este un semnal clar că sistemul ca întreg nu funcționează și de aceea consider ca o extindere nu este oportună la momentul actual”, a declarat Gerhard Karner într-o conferință de presă cu ministrul Cătălin Predoiu.

În replică, ministrul român de interne susține că „Austria nu cu România are o problemă”, punctând că polițiștii din România își fac treaba.

„Am vrut să mă asigur dacă există reproșuri sau există slăbiciuni în ceea ce privește modul în care România protejează frontierele. Am fost fericit să constat că și Austria vede aceste progrese. Noi ne-am făcut temele și vom continua să le facem pe protecția frontierelor și cooperarea bilaterală. Austria nu cu România are o problemă. polițiștii noștri își fac treaba. Suntem gata să continuăm această muncă împreună. Și noi vom sprijini și austria, și Comisia, și țările membre ăn reformarea sistemului de migrație și azil european”, a declarat Cătălin Predoiu.

Întrebat dacă are vreo importanță că Austria are alegeri în 2024, Karner a punctat că „eu am spus că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează nu doar că primele cereri de azi au fost făcute în Austria. Și este o chestiune care nu funcționează la nivelul UE (...) Acesta e accentul pe care l-am pus eu. Noi suntem răspunzători să garantăm siguranța populației și acest lucru nu ține de alegeri parlamentare”.

Ministrul român de Interne a precizat referitor la alegerile viitoare din Austria că „nu e rolul meu ca minsitru să comentez ce se întâmplă la alegerile viitorare din Austria. Rolul meu e să mă asigur că structurile MAI performează”.

Cum pune Ungaria piedici extinderii Schengen

Până la începutul lunii august, 1.385 de traficanți de persoane străini au fost eliberați din închisorile maghiare, anunță portalul 24Hu, care citează Comandamentul Național al Penitenciarelor (BvOP). Motivul: îngrijirea deținuților costă prea mult.

Ca răspuns la o altă interpelare a 24.hu, BvOP a scris că până la 4 august, 1.385 deținuți de naționalitate străină, au intrat în custodie de reintegrare. Există așadar o diferență de 577 de persoane între datele furnizate la sfârșitul lunii mai și începutul lunii august.

Potrivit informațiilor de către BvOP celor de la 24Hu, pe 4 august, „închisorile din Ungaria aveau 18.142 de paturi, fiind reținute 18.282 de persoane. Adică cu 142 mai mult decât numărul de locuri care sunt disponibile oficial. Dacă la aceasta adăugăm prizonierii care au fost deja eliberați, atunci ar putea exista o supraaglomerare de ordinul a miilor. Am aflat, de asemenea, că 1.116 deținuți sunt încă reținuți pentru trafic de persoane, dar cei mai mulți dintre ei sunt probabil închiși pentru alte infracțiuni, așa că este puțin probabil să plece mai devreme”.

Sursa citată mai notează că Austriei, „desigur că nu-i place eliberarea traficanților de ființe umane”. Totuși, ministrul de Interne Sándor Pintér „și-a asigurat colegul austriac că criminalii eliberați în Ungaria nu merg la ei, ci în Serbia”.

Cancelarul austriac susține în continuare că sistemul Schengen nu funcționează. 122.000 de cereri de azil a avut Austria anul trecut, dintre care 75% neinregistrate, a spus Karl Nehammer, ceea ce arată că sistemul de protecție a frontierelor este în continuare nefuncțional. Precizările au fost făcute în cadrul întrevederii cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, joi.

La nivel european sunt mai multe piedice privind extinderea Schengen, una din ele fiind și poziționarea Olandei față de Bulgaria în condițiile în care batavii sunt acum și fără guvern.