Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la reuniunea de la sfârșitul anului trecut, o decizie prin care formulează recomandări Austriei de remediere a deficienţelor identificate în evaluarea din 2020 a aplicării acquis-ului Schengen în domeniul returnării cetăţenilor unor terţe state.

Consiliul Europei cere Austriei să ia măsuri în domeniul returnării cetăţenilor FOTO Shutterstock

Conform Agerpres, în termen de două luni de la adoptarea deciziei, Austria ar trebui să elaboreze un plan de acţiune pentru punerea în aplicare a tuturor recomandărilor care vizează remedierea eventualelor deficienţe identificate în raportul de evaluare şi să transmită planul respectiv Comisiei şi Consiliului.

În urma evaluării Schengen efectuate în 2020 în domeniul returnării, s-a adoptat un raport privind constatările şi analizele, în care sunt enumerate bunele practici şi deficienţele identificate.

În ce priveşte procedurile de returnare, Consiliul recomandă Austriei să prevadă, în toate deciziile de returnare emise pentru cetăţenii ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală, obligaţia de a părăsi teritoriul tuturor statelor Spaţiului Schengen pentru a ajunge într-o anumită ţară terţă; să ia măsuri pentru a se asigura că, atunci când ţară terţă de returnare nu a fost specificată în decizia de returnare din cauza imposibilităţii de a o identifica în conformitate cu dreptul intern sau cu practica juridică naţională, principiul nereturnării este respectat; să modifice dreptul intern în vederea transpunerii corecte a articolului 3 punctul 3 din Directiva 2008/115/CE.

Austria trebuie să modifice legile privind căile de atac

De asemenea, Austria ar trebui să modifice dreptul intern astfel încât căile de atac împotriva deciziilor de returnare, în cazul în care decizia ar expune cetăţeanul unei ţări terţe riscului real de a fi supus unui tratament contrar articolului 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului sau articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a UE, să aibă efect suspensiv cel puţin până când instanţa va hotărî dacă acordă sau nu un efect suspensiv căii de atac.

Totodată, Austriei i se recomandă să ia măsuri pentru a îmbunătăţi condiţiile de luare în custodie publică din centrele de cazare, asigurându-se că centrele de cazare sunt concepute astfel încât să reflecte natura luării în custodie publică, că resortisanţii ţărilor terţe sunt, în principiu, ţinuţi în custodie publică în regim deschis, că li se oferă mai frecvent o gamă mai largă de activităţi recreative organizate şi că toate camerele şi spaţiile comune sunt dotate în mod corespunzător şi se află în stare bună.

În plus, Austria trebuie să se asigure că minorii ţinuţi în custodie publică sunt separaţi în toate circumstanţele de adulţi cu care nu sunt înrudiţi, să modifice legislaţia naţională astfel încât obligaţia de a oferi cazare şi îngrijire adecvată vârstei lor să se refere şi la minorii cu vârsta de peste 16 ani, şi să alinieze practica în consecinţă; să se asigure că se efectuează o evaluare individuală înainte de a se decide cu privire la utilizarea percheziţiilor corporale şi să ia în considerare utilizarea unor metode mai puţin intruzive.

În ce priveşte returnările forţate, Austriei i se recomandă să ia măsuri pentru a spori eficacitatea sistemului de supraveghere a acestora, inclusiv prin supravegherea returnărilor forţate efectuate cu zboruri regulate şi prin extinderea domeniului de aplicare al activităţii de supraveghere la toate fazele operaţiunii de returnare forţată.