Referendumul din 26 mai nu a fost unul inutil, asa cum lasa sa se inteleaga PSD-ALDE, insa interzicerea amnistiei si gratierii coruptilor nu se poate regasi in Constitutie, ci in legile care vor fi adoptate ulterior de Parlament, subliniaza Augustin Zegrean, fost presedinte al Curtii Constitutionale.

Intr-un interviu acordat Ziare.com , Augustin Zegrean afirma ca decizia de joi a CCR, prin care s-au declarat neconstitutionale unele articole din proiectele de revizuire a Constitutiei depuse de Putere si de Opozitie, a fost una corecta, dovada ca a fost sustinuta in unanimitate de judecatorii Curtii prezenti la sedinta, care au apreciat ca respectivele proiecte nu au fost corect elaborate.

Asta nu inseamna ca presedintele Iohannis a gresit convocand referendumul, pentru ca presedintele nu a spus niciodata ca urmareste revizuirea Constitutiei, ci doar a dorit sa arate Parlamentului care este vointa natiei cu privire la aceasta chestiune, chemand forul legiuitor al tarii sa o respecte, prin legile pe care le adopta ulterior.

Solutia corecta prin care se poate aplica rezultatul referendumului ar fi ca, in cazul in care Parlamentul da o lege pentru amnistie sau gratiere, faptele de coruptie sa fie exceptate sau sa se dea doar o reducere de pedeapsa, nu o iertare totala, mai explica Augustin Zegrean.

Dialogul porneste de la doua articole din Constitutia Romaniei care au relevanta in cazul de fata:

ARTICOLUL 2

(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
(2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.

ARTICOLUL 73

(1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
(3) Prin lege organica se reglementeaza:
(...)
i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;

Multi il acuza acum pe presedintele Iohannis ca a convocat degeaba referendumul pe justitie, cei mai vocali fiind liderii majoritatii PSD-ALDE. In opinia dvs, a fost doar un demers inutil, cu iz electoral si atat?

Nu, nu a fost inutil. Referendumurile de genul acesta in Romania oricum sunt consultative, nu sunt obligatorii. De exemplu, referendumul din 2009 nu a fost pus nici pana astazi in aplicare de politicieni. Dar ideea de la care porneste organizarea unor astfel de referendumuri este ca politicienii sa stie ce isi doreste natia si sa respecte vointa natiei.

Chiar daca nu ar fi prins intr-o modificare a Constitutiei, rezultatul acestui referendum ar trebui sa fie luat in seama de politicieni, de azi inainte, pentru ca nu cred ca un partid isi permite sa nu tina seama de dorinta romanilor exprimata la referendum. Daca s-ar intampla acest lucru, acesti romani care au stat la coada si au votat la referendum nu o sa ii mai voteze niciodata.

Nu ii vor mai vota cei care au stat la cozi, dar poate ca politicienii la care va referiti nici nu isi doresc asta, ci urmaresc sa rezolve necazurile unei clientele corupte.

Asta este o problema in afara democratiei. In afara Dreptului, in afara logicii, in afara bunului simt.

Multi dau vina pe presedinte, dar daca privim in urma, observam ca acesta nu a spus niciodata ca scopul urmarit este revizuirea Constitutiei. Gresesc?

Asa este. Dar, bine, consecinta asta era, adica lumea a crezut ca asta se urmareste. De fapt, presa a scris ca asta urmareste presedintele, dar presedintele Iohannis nu a spus niciodata ca urmareste asa ceva, el a spus doar ca vrea sa cunoasca opinia poporului in legatura cu aceasta problema.

Dvs cum vi s-a parut decizia de joi a CCR, faptul ca judecatorii Curtii au votat in unanimitate ca proiectele depuse de Opozitie si de PSD contin si prevederi neconstitutionale?

Decizia Curtii este corecta, pentru ca ea nu se refera la referendum sau la rezultatul lui. Decizia CCR se refera strict la proiectul de lege asupra caruia s-a pronuntat si care este defectuos. Asa ca acum partidele nu au decat sa faca un proiect de lege corect.

Cum sa scrii in Constitutie tot ce-ti trece prin minte? In Constitutie trebuie scrise lucrurile clar, corect. Si sa se inteleaga ce vrei sa spui, pentru ca nu modifici o Constitutie de la o zi la alta, cum fac ei acum cu ordonantele si cu legile, de nici nu apuca sa ajunga Monitorul Oficial la Bistrita si deja legea e modificata...

Adevarul e ca nu poti sa interzici Parlamentului sa adopte legi intr-un anumit domeniu. Nu poti. Parlamentul este organul legislativ suprem al Romaniei. Parlamentul exista ca sa faca legi. Cum sa ii spui Parlamentului prin Constitutie: "Poti tu sa faci legi, dar nu cu privire la asta"?!

Mai mult, exista un articol in Constitutie care spune ca mandatul nu poate fi imperativ (Art. 69 - (1) In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului. (2) Orice mandat imperativ este nul, n.red.).

Pe de alta parte, singura tara unde exista o interdictie de a gratia este Belgia. Dar in Constitutia belgiana scrie ca regele nu poate sa ii gratieze pe ministrii care comit anumite fapte, dar Parlamentul poate.

In minuta deciziei CCR se vorbea despre "demnitatea umana" a celor care au comis fapte de coruptie si care ar fi incalcata, acesta fiind un motiv de neconstitutionalitate. Dar demnitatea noastra umana, cand din cauza coruptiei murim pentru ca nu avem spitale suficiente sau autostrazi pe care sa circulam in siguranta, cine o apara?

Da, probabil ca a fost o exprimare nefericita acolo in comunicat si oamenii interpreteaza cum vor. Dar sigur ca in motivarea deciziei vor scrie asa cum trebuie sa scrie.

Concluzia ar fi deci ca de gresit au gresit cei care au redactat proiectul de lege, nu presedintele Iohannis?

Da. Si cei de la Opozitie, si cei de la PSD, pentru ca sunt identice cele doua proiecte. Am vazut ca joi plangeau unii de mila PSD ca nu le-a trecut de CCR proiectul de revizuire a Constitutiei. Pai, ei nici nu au vrut sa treaca.

Daca nu asa, atunci cum pot fi aplicate rezultatele referendumului, ca sa nu fie inutil? Ati spus ca politicienii trebuie sa tina cont de votul cetatenilor. Facand sau nefacand ce?

Va spun cum. Legile de amnistie si de gratiere care s-au dat pana acum, si pe vremea comunistilor si dupa aceea, intotdeauna au prevazut si exceptii de la beneficiul legii. Faptele de violenta, crima, viol, infractiuni impotriva securitatii statului, ele niciodata nu au beneficiat de gratiere sau de amnistie, chiar daca acest lucru nu era scris in Constitutie.

Nu poti sa scrii in Constitutie ca nu beneficiaza de gratiere unul sau altul. Nu au decat ca atunci cand fac legile pentru amnistie si gratiere sa scrie in ele: "Dispozitiile prezentei legi NU se aplica" dupa care se insiruie mai multe. In vechile legi scria asa: "Faptele prevazute la articolul cutare, cutare din Codul Penal NU beneficiaza". Sau se dadea iertare totala de pedeapsa pentru unele fapte, dar reducerea pedepsei cu o treime pentru alte fapte si asa mai departe.

Dar daca fac legi oameni care nu au citit legi in viata lor, ce sa mai zicem...

Sa revenim la presedinte, care deconteaza politic acum esecul inregistrat la CCR. Klaus Iohannis a convocat referendumul, dar dupa aceea nu a mai iesit public sa spuna ce intentioneaza sa faca cu rezultatele obtinute. Putea, de exemplu, sa reuneasca o comisie de specialisti la Cotroceni, care sa lucreze la un proiect corect de revizuire a Constitutiei, pe care apoi sa si-l asume partidele din Opozitie?

Dar nu este problema presedintelui, ce face el cu rezultatele referendumului, problema este a legiuitorului, adica a Parlamentului.

Dar atunci de ce a mai convocat presedintele un referendum, daca el nu poate face nimic?

Pentru ca numai el putea sa il convoace.

Deci a fost un fel de mesaj transmis Parlamentului: "Am aflat cu totii, prin acest referendum, ce vrea poporul, de acum inainte sunteti obligati sa respectati vointa lui si sa faceti ce trebuie"?

Da, da. Parlamentarii sunt cei care, daca nu respecta vointa exprimata de popor, adica nu isi indeplinesc mandatul, nu vor mai fi alesi. Institutia prezidentiala nu are initiativa legislativa de modificare a Constitutiei.

Multa lume se intreaba acum si de ce nu exista un control de constitutionalitate inainte de desfasurarea referendumului. De ce sa facem tot acest efort urias, inclusiv financiar, daca exista apoi riscul ca CCR sa spuna, la final, ca demersul este neconstitutional?

Curtea nu este abilitata sa verifice intrebarile care se pun la referendum, ci doar sa verifice daca se indeplineste procedura de convocare a referendumului si modul de desfasurare al acestuia.

Dar de ce nu este CCR abilitata sa faca un control temeinic inainte de referendum, nu dupa?

Pentru ca ar fi acuzata ca impiedica desfasurarea referendumului in cauza.

Asta in Romania de azi, dar intrebarea mea se referea la o tara ideala sau macar normala.

Intr-o tara ideala, normala, ar trebui ca cel care porneste referendumul, adica cei care scriu intrebarile sa le scrie in asa fel incat sa poata fi transpuse in lege si in Constitutie.

Si sa stiti ca nu am gasit la nicio Curte din lume atributii in domeniul asta. Curtea din Slovacia, de exemplu, are atributii legate de referendum, dar si ei verifica doar modul de desfasurare.

Responsabilitatea este a celui care propune referendumul si, mai departe, a celor care sunt indrituiti sau obligati prin lege sa puna in aplicare rezultatele lui.

Eu spun asa: Intr-o tara, nu ideala, ci intreaga la cap, cand ai un rezultat la referendum care arata ca peste 80% dintre participanti vor sa nu mai fie gratiati cei care au comis infractiuni de coruptie, nu poti sa iti permiti sa faci o lege prin care ii gratiezi pe acestia, ca te-ai dus, esti pierdut ca politician.

Foarte multi au acuzat si de data aceasta CCR, spunand ca e profund politizata si ca de aceea a dat decizia pe care a dat-o joi. V-am mai intrebat si altadata, va mai intreb inca o data: Cum poate fi depolitizata CCR?

Despre subiectul asta se discuta inca de la infiintarea Curtii. Dar vedeti ca de data asta votul a fost de 8 la 0 (un membru a lipsit), deci toti au votat la fel. Cat despre depolitizare ...Sa va dau un exemplu: Fostii presedinti ai Frantei sunt membri de drept ai Curtii Constitutionale si nu spune nimeni ca e o Curte politizata. Noi, cand am facut Constitutia, am studiat multe, multe constitutii, si cam toate curtile europene sunt astfel infiintate.

Apoi, uitati-va ca doar 4 din cei 9 membri actuali ai Curtii sunt numiti de PSD. In rest, 3 sunt numiti de ultimii doi presedinti ai Romaniei, unul este numit de UDMR si doamna Mona Pivniceru de fosta USL, dar pe varianta PNL. Deci nu poti sa spui ca sunt majoritari cei de la PSD.

Iar de data asta chiar n-ai nici ce sa mai spui, pentru ca votul a fost unanim, nu a existat nici macar o opinie separata sau concurenta. Nimic.

In acest moment, presupunand ca, in ciuda rezultatelor referendumului, Parlamentul ar adopta o lege prin care ar gratia coruptii si ea ar fi apoi contestata la CCR, credeti ca legea ar fi declarata neconstitutionala pentru ca poporul s-a pronuntat la referendum intr-un fel si Parlamentul invers, dar poporul e suveran?

Nu. Pentru ca CCR vegheaza la respectarea Constitutiei si nu scrie in Constitutie ca daca Parlamentul vrea sa dea o lege de gratiere nu are voie.

Deci nu s-ar tine cont nici macar de acea decizie mai veche a CCR referitoare la referendumul din 2009, prin care se spunea ca politicienii trebuie sa tina cont de ce a votat poporul si sa actioneze in consecinta?

Decizia aceea spunea ca rezultatele referendumului trebuie sa fie avute in vedere.

Eu nu stiu ce va zice Curtea in cazul despre care m-ati intrebat, dar cred ca acesta nu ar fi un motiv de neconstitutionalitate. Pentru ca astazi in Constitutie scrie ca amnistia si gratierea se adopta prin lege. Textul exista acum acolo.

Si atunci, cine arbitreaza intre popor si Parlament, in cazul in care au puncte de vedere contrare?

Parlamentul isi va primi rasplata la alegeri.

Distribuie Distribuie Comentarii