Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, miercuri, că nu există nicio urgență pentru a fi modificate legile Justiției și a susținut că inițiatorii noului proiect manifestă interes "exclusiv" pentru modificări care să ofere Executivului instrumente de control asupra Justiției.

"Nu există nicio urgență în a modifica legile Justiției într-o procedură de urgență, într-o comisie specială a Parlamentului României. Așa cum se află acum ordinea de drept în România și modul în care este organizată Justiția română, nu necesită nicio urgență de modificare, fără o dezbatere transparentă și clară în fața opiniei publice a acestor legi. (...) Inițiatorii noului proiect au prezentat interes exclusiv pentru modificări care să ofere instrumente de control Executivului asupra Justiției, care este prezentată pretins abuzivă. Maniera de privire a rezultatelor Justiției române este diferită. Pe de o parte, cei care privesc obiectiv văd o Justiție europeană, reformată ca standarde și ca principii, care are un înalt nivel european de eficacitate în combaterea corupției, iar pe de altă parte, cei care fac obiectul activității Justiției române nu o privesc în această manieră optimistă, iar ei găsesc că este momentul potrivit pentru a se modifica legile Justiției în câteva aspecte principale, care să asigure controlul asupra Justiției', a declarat Augustin Lazăr într-o intervenție la RFI.

În context, Lazăr a arătat că se impune ca proiectul să fie restituit Ministerului Justiției pentru a avea loc o dezbatere transparentă și pentru a fi făcute studii de impact.

Totodată, procurorul general a subliniat importanța unui punct de vedere al Comisiei de la Veneția.

"Este foarte clar. Având în vedere disputa publică existentă în acest domeniu, Comisia de la Veneția, care are cel mai înalt nivel de expertiză în materie, este obligatoriu să se pronunțe și să auzim acest punct de vedere neutru", a spus Lazăr.

Acesta a enumerat și unele dintre cele mai periculoase propuneri de modificare a legilor Justiției.

"Controlul Inspecției Judiciare, care să fie luată de la garantul independenței Justiției, care este CSM, și pusă într-un statut distinct. Apoi, direcție specializată de cercetare a magistraților, ceea ce n-a mai fost niciodată și ar sugera ideea că în magistratura română ar exista o asemenea criminalitate, încât să impună structuri specializate pentru cercetarea magistraților. Este total greșit și statisticile ne arată că magistrații care mai comit infracțiuni sunt foarte puțini, spre deosebire, din păcate, de politicieni, despre care nu putem discuta același lucru. Apoi, înăsprirea condițiilor răspunderii materiale a magistraților. Evident că se dorește inhibarea magistraților, ca nu cumva să mai ia decizii, deci să se gândească de zece ori când iau o decizie și să nu mai aibă eficacitatea respectivă în combaterea corupției. Constatăm mai nou că statutul de magistrat independent al procurorului este vizat în mod special și se știe de ce — dacă nu există un procuror independent, evident că nu va fi nici o Justiție independentă", a mai afirmat procurorul general.

AGERPRES