Denunțurile trebuie să fie avute în vedere doar în măsura în care pot sta la baza probării unei activități infracționale, a afirmat, vineri, procurorul general al României, Augustin Lazăr.

"Orice denunț trebuie înțeles ca o modalitate de sesizare a organului judiciar, care trebuie să fie aptă să producă probe în continuare. Simpla afirmație nu are nicio valoare și mai ales trimisă anonim, fără date de identitate, fără nimic", a declarat Lazăr într-un interviu acordat TVR.

El a apreciat, însă, că stabilirea unei limite de timp în care o infracțiune poate fi denunțată ar împiedica aflarea adevărului, întrucât cei care încalcă legea nu vor vorbi câtă vreme încă beneficiază de pe urma faptelor ilegale.

"Corupția este o convenție secretă între cei care participă la ea. Când s-a rupt convenția, fiecare e liber să vorbească. Până când e convenția secretă și nimeni nu o rupe, toată lumea are de câștigat. Și când au de câștigat, nimeni nu vorbește nimic. (...) Legea prevede că funcționarii publici, spre exemplu, sunt obligați să denunțe fapte, dar oamenii simt adevăratul impuls atunci când simt că se apropie pericolul de ei, de libertatea lor, nu mai au beneficii", a precizat procurorul general.

În opinia sa, bunurile obținute ilegal trebuie recuperate inclusiv de la denunțători, însă nu trebuie limitat rolul denunțurilor în aflarea adevărului.

"Bunurile trebuie recuperate, produsul infracțiunii trebuie recuperat, clar. Eu vreau să spun numai că acest instrument juridic nu e brevetat de noi, acesta este importat din sistemele judiciare europene și el funcționează de zeci de ani de zile la ei. Nimeni nu a simțit nevoia să-l închidă, până au venit ai noștri cu un proiect de brevet să le închidă gura înapoi denunțătorilor, ceea ce nu ar fi în avantajul înfăptuirii justiției", a mai spus Augustin Lazăr.

AGERPRES