Noile coduri penale erau strict necesare, fiind mai bine ancorate și mai apropiate de realitățile lumii în care trăim decât cele vechi, a declarat sâmbătă procurorul general al României, Augustin Lazăr, care participă sâmbătă, la Alba Iulia, la conferința cu tema "Noile coduri - între tradiție și modernism, pe tărâmul principiilor fundamentale - controverse în aplicațiile practice".

"Iată că, astăzi, specialiști care au profil divers, respectiv apărători, avocați care lucrează în penal, magistrați, care, de asemenea, își desfășoară activitatea în domeniul penal, se întâlnesc pentru un seminar pe o tematică foarte generoasă: ce ne aduc noile coduri, ce noutăți ne aduc noile coduri penal și de procedură penală și care sunt tendințele între tradiție și modernism în acest domeniu. Sigur că această problematică este foarte variată și discutată destul de în contradictoriu. Mulți colegi de-ai noștri, atât magistrați, cât și avocați, critică faptul că noile coduri au adus niște elemente de noutate, de discontinuitate în raport cu vechea doctrină juridică, au adus, de asemenea, elemente noi care au fost declarate parțial sau total neconstituționale de către Curtea Constituțională, făcând necesară o actualizare a textelor legale în urma intervenției Curții Constituționale. Mai întâi, aș dori să precizez că noile coduri erau strict necesare, fiindcă lumea în care trăim este una foarte dinamică, noile coduri sunt mult mai apropiate de realitățile lumii în care trăim decât cele vechi", a afirmat Augustin Lazăr.

Procurorul general a menționat că mulți magistrați și avocați sunt nedumeriți de ce numeroase dintre textele noilor coduri au fost declarate neconstituționale sau ridică diverse probleme de interpretare juridică, unele care au necesitat intervenția Înaltei Curți.

"Ei bine, este clar că este o problematică destul de serioasă, care va fi lămurită în timp. Multe probleme au fost deja lămurite și doctrina, așa cum se dezvoltă ea, în domeniul dreptului penal și dreptului procesual penal e tot mai apropiată de problemele practice care se întâlnesc în activitatea noastră. Este important să observăm că noile studii, articole în domeniu fac trimitere tot mai mult la deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului, folosesc argumente din cuprinsul acestor decizii. De asemenea, fac trimiteri la literatura europeană în domeniu, îndeosebi la literatura franceză, italiană, anglo-saxonă. Sunt elemente de noutate pe care trebuie să le observăm și să le apreciem", a explicat Lazăr.

Procurorul general a precizat că în noile coduri au fost incriminate noi fapte și au intervenit elemente de noutate precum judecătorul de drepturi și libertăți ca instituție sau judecătorul de cameră preliminară.

"Ar mai fi de remarcat că instituții cum erau actele premergătoare în vechiul cod de procedură penală nu se mai regăsesc în actualul cod, fiindcă ele nu asigurau respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, cum ar fi, spre exemplu, dreptul la apărare, în contextul în care actele premergătoare erau efectuate înainte de începerea urmăririi penale, ceea ce nu ar fi de imaginat în prezent. De asemenea, prezentarea materialului de urmărire penală este o instituție veche, care nu-și mai avea rostul în noul cod de procedură penală, în condițiile în care apărătorul inculpatului are dreptul de a fi prezent la efectuarea actelor de urmărire penală, poate lua cunoștință și act cu act poate formula apărările inculpatului", a adăugat Augustin Lazăr.

AGERPRES/(A — autor: Marinela Brumar, editor: Claudia Stănescu)