Audieri maraton în procesul Belina, al doilea dosar în care alții vor face pușcărie în locul lui Dragnea
Audieri maraton în procesul Belina, al doilea dosar în care alții vor face pușcărie în locul lui Dragnea. Primul a fost ăla cu copiatul dovezilor din DNA.
Tribunalul Bucuresti a audiat marti, intr-o sedinta care a durat sase ore, primii patru martori din dosarul Belina, caz in care este judecat fostul vicepremier Sevil Shhaideh, actual consilier al premierului Viorica Dancila, relatează jurnalistul Ionel Stoica pe Ziare.com .
Judecatorul Bogdan Alexandru Dari a reiterat faptul ca termenele in acest caz vor fi de doua saptamani si a stabilit un calendar pentru audierea martorilor la urmatoarele doua termene, pe 8 octombrie si pe 22 octombrie.
Toti inculpatii au fost prezenti marti in sala de judecata, printre acestia: fostul vicepremier al Romaniei, Sevil Shhaideh (actual consilier al premierului Viorica Dancila), fostul presedinte al CJ Teleorman si fost deputat PSD, Adrian Gadea (in prezent secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii), si Ionela Stoian, fost director in cadrul Ministerului Dezvoltarii.
Dupa ce initial Gadea declarase ca vrea sa fie audiat la finalul procesului, avocatul acestuia a explicat ca a fost o neintelegere. Asa ca secretarul de stat urmeaza sa dea o declaratie de inculpat peste doua saptamani.
La termenul de marti au fost audiati patru martori, angajati in diverse institutii publice, implicati in procedura de adoptare a hotararii de guvern prin care insula Belina si Bratul Pavel, situate in albia minora a Dunarii, proprietate a statului, au trecut din administrarea Ministerului Mediului - prin Apele Romane, in administrarea Consiliului Judetean Teleorman.
La cateva zile de la acest transfer, insula si bratul au fost inchiriate firmei Tel Drum si transformate in locul favorit de pescuit al fostului lider PSD, Liviu Dragnea.
"Vegetatia era salbatica"
Una dintre cel mai interesante declaratii le-a dat Emilian Cirjan, care din 2006 lucreaza in functia de sef birou la Sistemul de Gospodarire a Apelor din Teleorman, subordonata Administratiei Nationale "Apele Romane".
Declaratia acestuia este importanta pentru ca el a demontat o parte din apararile celor implicati in acest dosar, respectiv ca Bratul Pavel este colmatat, iar insula Belina nu mai face parte din albia minora a Dunarii: "Consider ca si in prezent Bratul Pavel comunica cu Dunarea, la un nivel ridicat al fluviului".
El a povestit ca in perioada 2011-2012 a facut mai multe controale in aceste perimetre, iar in zona exista o exploatare de balast. Balastul era rezultat ca urmare a lucrarilor de dragare a bratului Pavel, care s-au facut inainte de 1989. El a explicat ca in mijlocul insulei era o balta, iar vegetatia era salbatica.
"Balta din mijlocul insulei era alimentata cu apa prin panza freatica. Bratul era alimentat in mod natural, prin depasirea pragurilor de aluviuni din amonte si aval.
Insula cu cele 277 ha era o adevarata jungla. Plina de vegetatie spontana. Balta era in mijlocului ei. In 2012, erau doua drumuri de acces pentru a ajunge la depozitele de balast. Am avut dificultati pentru a ajunge acolo", povesteste Cirjan.
Cladirile construite pe insula
Anul acesta, specialistul de la Apele Romane a revenit din nou la Belina. El a observat ca pe insula fusesera ridicate mai multe imobile, in perioada in care insula a fost in administrarea societatii Tel Drum.
Potrivit DNA, Liviu Dragnea ar fi fost principalul beneficiar al acestor amenajari, iar insula Belina era locul unde acesta venea alaturi de prieteni sau colegii de partid.
"Am fost in acest an acolo, am observat ca insula era ingrijita, iar vegetatia era taiata. Am vazut si constructii. Am observat ca s-a facut un drum de acces in jurul lacului, realizat cu balast local, pe malul stang al Bratului Pavel erau constructii din pal, niste vagoane de lemn.
Mai erau niste debarcadere din lemn, constructii provizorii si o constructie definitiva cu fundatie. Era o cladire cu parter si un fel de pod mai ridicat," povesteste Cirjan.
Martorul a dat detali si despre heliportul improvizat pe insula.
"Era si o platforma de ciment, pentru ca acolo nu creste vegetatia, dar este exagerat sa ii spui heliport, care implica multe dotari - de lumina, de dirijare - care nu sunt la fara locului.
Aceste constructii nu erau pe insula inainte de inchirierea din anul 2012", precizeaza Cirjan.
S-a incercat colmatarea Bratului Pavel?
Martorul a precizat ca Bratul Pavel in acest moment este un brat mort, pentru ca pe el nu mai curge Dunarea, din cauza unui baraj construit pe mijlocul acestuia, pe unde s-a construit un drum care duce pe insula, si a faptului ca nu a mai fost dragat.
Totusi, daca Dunarea creste, acesta ar putea fi inundat si ar putea comunica cu fluviul.
Potrivit unor suspiciuni DNA, o parte din lucrarile realizate de Tel Drum pe acest brat au avut ca scop inclusiv colmatarea acestui brat.
Ancheta a dezvaluit ca toate constructiile sunt ilegale, nu au autorizatii, avize si prin construirea lor nu se respecta dispozitiile contractelor incheiate cu Administratia Nationala Apele Romane si preluate apoi de catre CJ Teleorman.
Cum s-a schimbat geografia prin HG
Una din intrebarile cheie: Bratul Pavel si insula Belina reprezinta albia minora a Dunarii?
Potrivit acuzatiilor, fostul ministru al Mediului, Rovana Plumb, a promovat HG-ul 858/2013 prin care se modificau codurile de clasificatie ale Insulei Belina si Bratului Pavel, in sensul ca, pe hartie, se elimina apartenenta acestora la bazinul hidrografic al Dunarii.
Astfel s-ar fi creat aparenta ca trecerea lor in administrarea Consiliului Judetean Teleorman nu mai impune adoptarea unei legi, ci este posibila doar printr-o hotarare de guvern.
Acuzatiile in cazul Rovanei Plumb au fost clasate, deoarece Parlamentul a votat impotriva ridicarii imunitatii.
"Apartin albiei Dunarii"
Audiat la Tribunal, Cirjan este ferm: "Insula Belina si Bratul Pavel sunt si inregistate din punct de vedere juridic ca obiective cadastrale apartinand albiei minore a Dunarii".
Potrivit acestuia, pentru a se face schimbarea acestui statut, este nevoie de o comisie.
"Stabilirea limitei albiei minore a unui fluviu nu este simpla, presupune o operatiune complexa, se stabileste de o comisie mixta, din care fac parte hidrologi, autoritatile publice locale, specialisti de la Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara, si alte persoane din vecinatati - in cazul de aici era administratia locala.
Niciodata nu ne am pus problema ca aceste bunuri nu ar apartine albiei minore a Dunarii. Ele sunt bunuri din albia minora. Nu este de competenta mea sa ma pronunt asupra HG-ului ( 858/2013- n.red.)", a mai declarat Emilian Cirjan.
