„Au funcționat ca o veritabilă organizație de tip mafiot”/Motivarea în Dosarul Retrocedărilor, în care Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani de închisoare
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au motivat decizia în Dosarul Retrocedărilor, în care Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare, alături de alți 31 de inculpați, funcționari din primărie, afaceriști, notari și evaluatori, transmite info-sud-est.ro .
Magistrații vorbesc despre o ”veritabilă organizație de tip mafiot”, de ”devalizarea patrimoniului” cu bună știință și de o ”grupare infracțională” țesută în Primăria Constanța, în care cel mai important rol l-a jucat Radu Mazăre.
Judecătorii ar fi vrut să îi aplice o pedeapsă mai mare fostului primar și susțin că cei 9 ani primiți reprezintă o sentință ”moderată” din cauză că procesul a durat nepermis de mult și i s-a încălcat dreptul la o judecată în termen rezonabil.
Principalele concluzii din motivarea de peste 400 de pagini:
”Inculpații nu au avut nicio reținere pentru a intra în stăpânirea terenurilor”
Judecătorii Ionuț Mihai Matei, Ioana Bogdan și Ioana Alina Ilie și-au motivat dur decizia prin care i-au trimis la închisoare pe șefii administrației constănțene, acuzați că au retrocedat ilegal sute de terenuri din parcuri, de pe plajă și din restul orașului. În total, 1 milion de metri pătrați. Magistrații vorbesc de o ”veritabilă organizație de tip mafiot” și explică de-a lungul a zeci de pagini cum Mazăre și gruparea sa nu au reușit să explice logic și convingător cum și de ce, în final, terenurile au ajuns în proprietatea lor și a apropiaților lor:
”Conlucrarea în acest caz dintre așa zișii cesionari de drepturi și reprezentanții autorităților locale, ce a implicat folosirea unor acte false întocmite în deplină cunoțtință de cauză de notari, este emblematică pentru asocierea infracțională constituită la nivelul municipiului, care a funcționat ca o veritabilă organizație de tip mafiot și al cărei scop a fost devalizarea patrimoniului acestui municipiu în beneficiul unor terți (…) Acești inculpați nu au avut nicio reținere pentru a intra în stăpânirea unor terenuri din patrimoniul Constanței deși știau că acest lucru se face prin încălcarea legii. O poziție aparte în acest grup o au inculpații Giurgiucanu, Săvulescu, Borcea, Camboianu și Ionescu, care pe baza unui plan extrem de elaborat, cu contribuția unor notari, au intrat în stăpânirea a 96 de terenuri din patrimoniul municipiului (…) Clamându-și nevinovăția, inculpații nu au putut explica într-o manieră logică și convingătoare cum se explică faptul că unele din terenurile atribuite au ajuns în final în stăpânirea lor (a se vedea cazul inculpatului Mazăre) ori faptul că s-au implicat în încheierea unor antecontracte (cazul inculpatei Dospinescu) sau cesiuni de drepturi (cazul Racu) cu privire la terenuri care încă nu fuseseră atribuite, punând în legătură persoanele îndreptățite cu terții interesați de cumpărarea terenurilor”, arată judecătorii în motivare.
”Nu au putut explica logic și convingător cum au ajuns terenurile în stăpânirea lor”
Magistrații spun că un rol extrem de important în asocierea infracțională l-a avut chiar evaluatorul terenurilor, Alin Dima, pe care l-au condamnat la 6 ani de închisoare:
”Un loc însemnat revine inculpatului Dima, care a subevaluat o parte din terenurile atribuite (…) manifestând la rândul său un dispreț profund pentru patrimoniul municipiului Constanța la a cărui devalizare a contribuit împreună cu membrii comisiei și primarul municipiului Constanța”, se arată în motivare.
În fața judecătorilor, inculpații au încercat să dea vina unii pe alții
Judecătorii taxează și atitudinea pe care inculpații au avut-o în fața instanței, atunci când au încercat din răsputeri, prin tergiversări și tertipuri, să scape de acuzații, ba chiar au pasat vina de la unii la alții, ca într-un joc interminabil: Mazăre a dat vina pe comisie, Dospinescu, șefa Patrimoniului din Primărie, pe funcționari, funcționarii pe evaluator și de la capăt:
”Niciunul dintre inculpații implicați în procedurile de soluționare a notificărilor în baza Legii 10 din 2001 nu și-a asumat vreo responsabilitate în legătură cu faptele și urmările lor, invocând alte persoane sau instituții sau încercând să paseze responsabilitatea chiar între membrii asocierii:
- Inculpatul Mazăre a dat vina pe comisia de aplicare a legii, care a întocmit referatele, omițând să menționeze că majoritatea au fost semnate și de el.
- Inculpata Dospinescu a invocat de asemenea că întreaga documentație era analizată de toți membrii comisiei.
- Funcționarii au invocat lipsa unor atribuții sau cunoștințe în ceea ce privește evaluarea terenurilor, transferând întreaga responsabilitate către Dima.
În cauză nu este vorba doar despre săvârșirea unor infracțiuni ci despre constituirea unei asocieri cu caracter infracțional la nivelul primăriei municipiului Constanța”, mai notează magistrații.
”Rolul cel mai important în grup l-a avut Radu Mazăre”
Cei trei judecători susțin că cel mai important rol în constituirea și funcționarea grupării infracționale l-a avut Radu Mazăre care a folosit procedurile prevăzute de Legea 10/2001, a retrocedărilor, ca să devalizeze patrimoniul Constanței:
”Rolul cel mai important l-a avut inculpatul Mazăre, care în calitate de primar a emis actele în baza cărora vaste suprafețe de teren au ieșit în mod nelegal din patrimoniul municipiului aprobând totodată cele mai multe dintre referatele comisiei și alte înscrisuri din procedură. Acesta a folosit procedurile prevăzute de Legea 10/2001 doar ca pretext pentru devalizarea patrimoniului Constanței”, mai arată magistrații.
Judecătorii repetă de mai multe ori în motivarea de 415 pagini că în cazul Retrocedărilor din Constanța nu a fost vorba doar de o serie de infracțiuni de abuz în serviciu și fals în acte, iar caracterul acestor activități nu este unul izolat sau întâmplător, ci reprezintă rezultatul activității unei grupări cu caracter organizat care a acționat în baza unui plan în care atribuțiile fiecărui personaj au fost riguros stabilite:
”Amploarea activității infracționale și modalitatea în care s-a ajuns la scoaterea nelegală a sute de terenuri demonstrează că inculpații au acționat în baza unui plan dinainte stabilit în scopul devalizării patrimoniului pe care trebuiau să-l protejeze (…) Nu se poate reține doar săvârșirea mai multor infracțiuni, ci în realitate acestea au fost scopul unei grupări cu caracter organizat care a acționat în baza unui plan și a presupus o repartizare a atribuțiilor. Rolul cel mai important în cadrul acestei asocieri l-au avut inculpații Mazăre, Racu și Dospinescu.
Judecătorii ar fi vrut să aplice pedepse mai aspre, dar durata prea mare a procesului a fost compensată prin ”pedepse moderate”
Judecătorii ar fi vrut să îi aplice o pedeapsă mai mare fostului primar și susțin că cei 9 ani primiți reprezintă o sentință ”moderată” din cauză că procesul a durat nepermis de mult și i s-a încălcat dreptul la o judecată în termen rezonabil. La fel s-a întâmplat și în cazul altor inculpați care au primit pedepse mai mici decât cele pe care judecătorii ar fi vrut să le împartă inițial:
”Chiar dacă complexitatea cauzei nu poate fi negată, soluționarea în mod definitiv a acesteia după aproape 14 ani de la data la care organele judiciare au fost sesizate cu privire la comiterea faptelor în condițiile în care mai mult de 10 ani cauza s-a aflat numai pe rolul instanțelor de fond și apel este de natură a încălca dreptul persoanelor cercetate de a fi judecate într-un termen rezonabil prevăzut de CEDO (…) Cu toate acestea, reținând că în cauză judecata a depășit o durată rezonabilă, instanța de apel va compensa această încălcare a drepturilor inculpaților prin aplicarea unor pedepse într-un cuantum moderat în cazul inculpaților Mazăre, Racu, Dospinescu și Dima, către minimul special pentru inculpații Marica și Constantinescu și sub minimul special pentru Tălpău, Ghițulescu, Chircă și Miron”, adaugă magistrații.
