ATUNCI ŞI ACUM: Catedrala Patriarhală
Catedrala Patriarhală, cu hramul istoric Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, este o ctitorie a lui Constantin Şerban Basarab, domn al Ţării Româneşti (1654-1658).
Între anii 1656-1658, Constantin Şerban Basarab a construit atât reşedinţa, cât şi catedrala patriarhală. Paraclisul reprezintă partea cea mai veche a reşedintei. Ulterior, mitropoliţii Munteniei şi patriarhii Bisericii Ortodoxe Romane au efectuat lucrări de extindere, indică site-ul https://www.crestinortodox.ro/ .
Biserica, purtând hramul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", a fost sfinţită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău. Sfântul locaş a fost pictat pentru prima dată în 1665, în timpul domniei lui Radu Leon (1664-1669), acelaşi domnitor hotărând, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca mănăstirea să devină reşedinţă mitropolitană. De fapt, mitropolitul Ştefan îşi stabilise aici reşedinţa încă de prin anul 1661, menţionează site-ul citat mai sus.
În 1925, când Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rangul de Patriarhie, reşedinţa mitropolitană a devenit reşedinţă patriarhală şi biserica mitropolitană a devenit Catedrala Patriarhală.
"În decursul timpului, Catedrala şi Palatul cu paraclisul său au fost reparate, s-au făcut extinderi şi transformări, dintre care cele mai importante lucrări au avut loc în anii 1792-1799 (iniţiate de mitropoliţii Filaret al II-lea şi Dositei Filitti), 1834-1839 (iniţiate de mitropolitul Grigorie Dascălul şi terminate după moartea sa), 1932-1935 (iniţiate de patriarhul Miron Cristea), 1960-1962 (iniţiate de patriarhul Justinian Marina, proiectant arh. Paul E. Miclescu), precum şi în anii 1989 şi 2000-2001, acestea din urma cu binecuvântarea şi cu înalta purtare de grijă a Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist", notează site-ul https://www.crestinortodox.ro/
Poza 1 - Clopotniţa şi biserica Patriarhiei din Bucureşti, 1935 (placă fotografică)/RADOR/ARHIVA AGERPRES FOTO
Poza 2 - Vedere către Palatul Patriarhiei, clopotniţa şi Catedrala Patriarhiei, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Catedrala şi-a recăpătat forma iniţială în urma restaurării realizate între 1960-1962 din iniţiativa patriarhului Justinian Marina. A fost construită după modelul arhitectural al bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş, ctitorie a domnului Ţării Româneşti Neagoe Basarab, fiind compusă din altar şi naos, înscriind în plan o formă treflată, dintr-un pronaos supralărgit, sprijinit pe coloane din piatră, de secţiune octogonală, prevăzute la partea superioară cu remarcabile capiteluri sculptate în manieră compozită şi poleite, iar în elevaţie prezentând aceleaşi patru turle prismatice. În pridvor, deasupra uşii de la intrare, se află icoana praznicar cu Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, pictată în 1665. Pictura murală actuală, în manieră neobizantină, a fost realizată de Dimitrie Belizarie, între anii 1932-1935, înlocuind-o pe cea de factură neoclasică a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839 (aflată, la rândul ei, peste un strat pictural mai vechi).
Moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou, aşezate într-o frumoasă raclă de argint, au fost aduse în Catedrală din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunării, la 13 iulie 1774, de către mitropolitul Grigorie II (1760-1787). Sfântul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al municipiului Bucureşti, ziua sa de prăznuire fiind 27 octombrie.
În partea dreaptă a pronaosului sunt mormintele patriarhilor Bisericii Ortodoxe Romane: Miron Cristea (1868-1939), Nicodim (1864-1948) şi Justin Moisescu (1910-1986).
În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit patriarhului Teoctist Arăpaşu o raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca păstrată în mănăstirea cipriotă, mai notează site-ul amintit.
În perioada mai-octombrie 2008, prin directa îndrumare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-au înfăptuit noi şi ample lucrări de consolidare şi restaurare la Catedrala Patriarhală. La 26 octombrie 2008, la sărbătoarea Sf. Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, s-a săvârşit slujba de resfinţire a Catedralei Patriarhale din Bucureşti, la 350 de ani de la ctitorirea acestui sfânt locaş. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
