ATUNCI ŞI ACUM: Biserica Icoanei
Biserica Icoanei este o biserică ortodoxă situată pe Strada Icoanei din Sectorul 2 al Capitalei, lângă parcul "Gradina Icoanei". Biserica Icoanei, clasată monument istoric, are hramurile Adormirea Maicii Domnului (15 august) şi Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie).
Potrivit tradiţiei, icoana Maicii Domnului, ferecată în argint şi lucrată de Filip Nicolau Argintarul la 1682, aflată azi în naos, ar fi fost dăruită de domnul Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu, iar de la această icoană, cu timpul, bisericii a început să i se spună Biserica Icoanei, indică site-ul
http://parohia_biserica_icoanei.crestinortodox.ro/ .
Pe locul sau în preajma bisericii actuale se afla, pe la 1681-1682, un mic schit de lemn.
Prima mărturie despre această biserică datează de la sfârşitul secolului al XVII-lea, fiind legată de numele lui David Corbea Ceauş, un ofiţer al voievodului Constantin Brâncoveanu. Acest ofiţer, dobândind o proprietate la marginea oraşului, spre sfârşitul secolului al XVII-lea, a ridicat o
bisericuţă din lemn, care îi va purta numele multă vreme, potrivit site-ului https://www.crestinortodox.ro/ .
Prima construcţie în zid, de plan trilobat, cu trei turle, a fost ridicată de monahul Misail Băbeanu (fost logofăt de taină), la 1745-1750, în vremea lui Constantin Mavrocordat şi a lui Grigore al II-lea Ghica. La 1777 ajunge ctitor Panait Băbeanu, căpitan de lefegii, nepotul lui Misail, care reface biserica între 1784-1786, în vremea lui Mihai Suţu, şi o pictează în frescă, cu ajutorul lui Grigore Zugravul. Tot el adaugă în apropiere 12 chilii pentru adăpostirea unor văduve sărmane şi statorniceşte şi orânduieli de gospodărire a lăcaşului şi averii acestuia, menţionează site-ul
http://parohia_biserica_icoanei.crestinortodox.ro/ .
În 1812, grija bisericii îi revine lui Pană Băbeanu, nepotul lui Panait, care obţine cărţi domneşti de danie şi scutiri de biruri în favoarea bisericii, de la
Ion Gheorghe Caragea (1813), Alexandru Suţu (1819) şi Grigore al IV-lea Ghica (1826).
Poza 1 - Biserica Icoanei, 1996/PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO/ARHIVA
Poza 2 - Biserica Icoanei, 2021/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Biserica s-a prăbuşit la cutremurul din 1838. A fost reconstruită şi repictată în acelaşi an, iar pe pereţii pronaosului au fost pictate portretele membrilor familiei donatoare: Misail, Panait, Ioniţă cu soţia sa Sofia şi copiii lor. În 1873, Elena Băbeanu restaurează biserica după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Cu acest prilej, este instalat aici altarul actual, creat în 1850 şi restaurat în 1967 de Ion Taflan.
În 1889, Mihai Băbeanu restaurează biserica de la fundaţii, prilej cu care frescele sunt acoperite de pictură în ulei realizată de un elev al lui Gheorghe Tattarescu. Reparaţii generale au avut loc în 1928, sub coordonarea arhitectului Smărăndescu, iar cu acest prilej se renunţă la turla din mijloc, acoperişul şi turnurile sunt acoperite cu tablă, picturile interioare sunt restaurate şi casele învecinate, reamenajate.
După cutremurul din 1940, biserica a fost consolidată. Lucrări de restaurare au avut loc în 1965, 1977 şi 1989.
Pe parcursul existenţei sale de peste trei secole, Biserica Icoanei a primit numeroase danii (terenuri, imobile, magazine, vii, obiecte de cult, cărţi etc.). Membrii familiei donatoare au mormintele împrejurul bisericii, după cum atestă pietrele funerare (cea mai veche din 1846) şi monumentele funerare ale familiilor: Polizu, Odobescu, Nicolescu Cita, Urdăreanu, Tampeanu, Dobrowolsky, Steriopol. ( http://parohia_biserica_icoanei.crestinortodox.ro/ )
Biserica actuală, construită în stil bizantin, în formă de cruce, are patru încăperi: altar, naos, pronaos, tinda şi un pridvor deschis. Este prevăzută cu două turle, una mare, aşezată deasupra naosului, şi alta mai mică, aşezată deasupra pridvorului, care serveşte drept clopotniţă. ( https://www.crestinortodox.ro/ ). AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Vlad Ruseanu, Mihaela Tufega; editor: Marina
Bădulescu, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Biserica Icoanei, 1996.
