Temerile s-au întețit de-a lungul graniței de nord a Ucrainei cu privire la potențialul unor noi atacuri de când mercenarii grupării paramilitare s-au mutat în Belarus după revolta lor de scurtă durată de luna trecută, Ucraina, dar și Polonia înăsprind securitatea și consolidând apărarea, relatează WP.

Decizia lui Vladimir Putin de a-i permite lui Prigojin și luptătorilor săi să scape de pedeapsa pentru rebeliune prin relocarea în Belarus l-a determinat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să ordone armatei și forțelor de securitate națională să consolideze apărarea la granița din nord.

Serviciul de Frontieră a mutat personal suplimentar, iar armata și-a consolidat fortificațiile cu sisteme antitanc și antiaeriene suplimentare, a declarat generalul-locotenent Serhi Naiev, responsabil pentru controlul operațional al grupului „Nord” al forțelor armate ucrainene.

Zonele de frontieră puternic minate au fost însămânțate cu și mai mulți explozibili, în timp ce podurile de pe rutele care duc spre Belarus, distruse la începutul războiului, n-au mai fost reparate. Totodată, în ultimele zile, forțele ucrainene au aruncat în aer porțiuni dintr-o autostradă ce duce de la Kiev în Belarus, a dezvăluit Naiev, adăugând că se simte „încrezător” în măsurile de protecție ale armatei ucrainene.

Totuși, aceste activități au sporit neliniștea în rândul locuitorilor de la graniță, a căror teamă a început să se intensifice după decizia lui Putin de la începutul acestui an de a amplasa arme nucleare pe teritoriul belarus.

„Firește că suntem îngrijorați. Unde o să mă duc?”, a mărturisit Oksana Kozub, în vârstă de 50 de ani, care spune că amintirile ei legate de invazia de anul trecut sunt încă proaspete. Atunci avioanele de luptă și rachetele rusești au survolat acest sat aflat la aproximativ opt mile de Belarus pentru a lovi ținte ucrainene din regiune.

Măsuri de securitate sporite

Nu doar Ucraina, ci și Polonia și-a întărit apărarea în estul țării după ce șeful Wagner, Evgheni Prigojin a sosit în Belarus, iar mercenarii săi au efectuat exerciții militare cu forțele de securitate belaruse în apropiere de orașul belarus de frontieră Brest, a declarat Ministerul polonez al Apărării într-o postare pe Twitter.

Putin a răspuns avertizând, în timpul unei reuniuni cu Consiliul său de Securitate de săptămâna trecută, că orice „agresiune” împotriva Belarusului va fi considerată un atac împotriva Rusiei și că Moscova va riposta „cu toate resursele de care dispunem”, potrivit transcrierii oficiale a Kremlinului.

Generalul Naiev a declarat că armata ucraineană nu exclude nici posibilitatea, oricât de îndepărtată, ca Putin să autorizeze utilizarea armelor nucleare tactice, eventual în așa fel încât să lase impresia că mercenarii Wagner ar fi vinovați pentru un astfel de atac.

Acest scenariu a fost avansat de Vadim Kabanciuk, comandantul adjunct al regimentului Kastus Kalinouski, o unitate de belaruși care luptă în Ucraina împotriva Rusiei. La o conferință de presă din această lună, acesta a avertizat că este genul de prestidigitație pe care Putin, în calitate de fost ofițer KGB, ar putea să o folosească pentru a comite un act de neconceput.

„Luăm în considerare toate scenariile”, a declarat Naiev într-un interviu, în timp ce participa la un exercițiu de antrenament desfășurat în interiorul zonei de excludere Cernobîl, în apropierea centralei nucleare avariate, destinat pregătirii pentru eventual act de sabotaj. În cadrul exercițiului, care a folosit explozibili reali, au fost folosite și vehicule blindate rezistente la mine MaxxPro fabricate în SUA.

Duminică, Putin s-a întâlnit cu liderul belarus, Alexander Lukașenko, la Sankt Petersburg, prilej cu care a lăudat legăturile economice puternice dintre cele două țări și a caracterizat contraofensiva Ucrainei drept un eșec. În schimb, Lukașenko s-a folosit de această întâlnire pentru a ironiza Polonia, spunând că luptătorii wagnerieni abia așteaptă să o invadeze.

„Ei cer permisiunea de a merge spre vest. Spun în șoaptă... «Vom face o excursie la Varșovia și Rzeszow»”, a spus Lukașenko, potrivit transcrierii oficiale a Kremlinului.

La începutul acestei luni, Prigojin - într-o înregistrare video verificată de The Washington Post - a urat bun venit luptătorilor săi în Belarus și a promis că va transforma armata belarusă în „a doua armată din lume”.

Imagini recente din satelit furnizate de compania Maxar Technologies arată ceea ce pare a fi o garnizoană Wagner în Tsel, un sat la sud-est de Minsk care se află la mai puțin de 240 de kilometri de granița cu Ucraina.

Belarusul a fost un factor imprevizibil în securitatea europeană de când Putin a început să adune trupe la granița cu Ucraina, în urmă cu mai bine de doi ani. În octombrie 2021, armatele ruse și belaruse au efectuat cele mai mari exerciții militare comune din ultimii ani în Belarus și în Marea Neagră. Câteva luni mai târziu, Moscova invada Ucraina.

Pentru moment, înalți oficiali de la Kiev au minimalizat amenințarea reprezentată de prezența Wagner în Belarus, având în vedere estimările potrivit cărora numărul lor este nesemnificativ, dar și pe fondul semnelor de haos în rândurile lor.

„În Belarus, există doar un grup mic de forțe Wagner. Ei antrenează forțele speciale belaruse. Pentru ce nu este complet limpede”, a observat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii de top ai lui Zelenski, într-un interviu acordat săptămâna trecută. "

Podoliak a speculat că Lukașenko ar putea spera că luptătorii căliți în lupte ai lui Wagner îi vor antrena propriile gărzi.

Îngrijorări printre locuitori

Ucrainenii care locuiesc de-a lungul graniței cu Belarus au reacționat cu îngrijorare la redistribuirea grupului Wagner în vecinătatea lor. Ei își amintesc de vremea când belarușii și ucrainenii călătoreau peste graniță cu o relativă ușurință, de pildă traversând puncte de trecere precum Slavutici, la est de râul Nipru, în regiunea Cernihiv, la nord de Kiev.

„Acesta era un punct de control destul de animat”, a declarat locotenent-colonelul Halina Șehovțova, ofițer de presă pentru detașamentul de grăniceri din regiunea Cernihiv. Aproximativ 500 de vehicule pe zi, și mulți pietoni, traversau zilnic pentru afaceri sau de plăcere, a explicat el. Weekendurile erau deosebit de aglomerate pentru bielorușii care vizitau Ucraina pentru a cumpăra haine ultima modă mai ieftine sau pur și simplu pentru că „aici aveți libertate”.

În prezent, frontiera este invadată de buruieni. În dimineața invaziei rusești, ucrainenii au aruncat în aer podul care asigura traficul de vehicule peste râul Nipru, la aproximativ 500 de metri (o treime de milă) de Slavutîc. O linie de cale ferată paralelă a fost de asemenea aruncată în aer, iar minele au fost împrăștiate prin pădurile din apropiere.

Zona a fost liniștită din primele zile ale războiului, dar polițiștii de frontieră sunt acum în alertă. „Urmărim îndeaproape", a declarat Șehovțova.

În Dniprovske, un sat cu mai puțin de o mie de locuitori aflat la aproximativ cinci kilometri de punctul de control, locuitorii se tem că luptătorii Wagner s-ar putea infiltra peste râu sau ar putea organiza alte atacuri transfrontaliere. Preocuparea lor cea mai mare este reprezentată de atacurile aeriene rusești, cum ar fi atacul din 21 iulie care a ucis două persoane în Goncharivske, un sat aflat la aproximativ 18 mile distanță.

„Chiar am auzit exploziile”, a declarat Serhi Lubenko, în vârstă de 63 de ani, un muncitor pensionar care, în acel moment, culegea ciuperci într-o pădure din apropiere. Totuși Lubenko observă că armata ucraineană pare să aibă sub control frontiera de nord.

„Wagneriții nu ar îndrăzni", a spus Sonia Pasucinik, 78 de ani. Dar și ea este neliniștită, după ce a trăit anul trecut, când avioanele și rachetele au bombardat ținte din apropierea satului. "Nu m-aș fi gândit niciodată că așa ceva este posibil", a spus Pasucinik.

La vest de zona de excludere care înconjoară centrala nucleară închisă de la Cernobîl, îngrijorările legate de posibilele probleme care ar putea proveni din Belarus sunt mai acute, datorită unei frontiere lungi și existența puținelor obstacole naturale.

Natașa și Iuri Dobrovec, care locuiesc în Kopișce - un sat înconjurat pe trei laturi de granița belarusă aflată la mai puțin de trei kilometri distanță - au spus că regiunea a fost relativ calmă de la invazia de anul trecut.

Dar războiul a fost resimțit în alte moduri. Fiul lor, Petro, în vârstă de 38 de ani, și soția sa, Maria, în vârstă de 32 de ani, au fost uciși când mașina lor, care se deplasa în apropierea graniței acum șapte luni, a alunecat de pe un drum îngust și a lovit o mină. Cei doi copii orfani ai lor au fost plasați în grija unui unchi.

Acum, soții Dobrovecs urmăresc cu îngrijorare evoluțiile recente. „Locuim la 100 de metri de graniță și nu am văzut nimic. Dar cine știe ?”, a declarat Natașa, în vârstă de 60 de ani, care s-a născut în Belarus, dar a pierdut contactul cu rudele de acolo de la declanșarea invaziei.