Obiectivul principal al atacatorilor a fost acela de a exercita o presiune psihologică asupra persoanelor aflate la vârful guvernului rus, susține un expert militar israelian.

În ciuda aparențelor, Moscova este un oraș fragil: ars în 1812, răsturnat de bolșevici în 1917 și aproape căzut în fața Wehrmacht-ului în 1941-1942. A fost atât de vulnerabilă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, încât soldații germani au pretins că au văzut turlele orașului sclipind în depărtare. Este burta moale a oricui ocupă Kremlinul, scrie „The Telegraph“.

De aceea, atacurile de marți cu drone asupra cartierelor bogate din capitala Rusiei – care găzduiesc reședințe oficiale ale guvernului și conace ale magnaților – sunt atât de jenante pentru Vladimir Putin , la peste 12 luni de când „operațiunea sa specială” din Ucraina trebuia să se încheie.

Nu există nicio îndoială că valul neașteptat de raiduri cu drone asupra Moscovei semnifică o întorsătură dramatică a războiului din Ucraina .

Guvernul ucrainean neagă orice implicare – iar unii chiar au sugerat că a fost o operațiune de „steagul fals” a forțelor speciale ruse, menită să ofere lui Vladimir Putin un pretext pentru escaladarea conflictului.

Kievul a adoptat aceeași linie la începutul acestei luni, când Kremlinul însuși a fost atacat cu drone, dar, cu acea ocazie, un raport ulterior al serviciilor de informații americane a concluzionat că probabil a fost opera ucrainenilor.

În cea mai recentă lovitură asupra Moscovei, nu numai că dronele au fost cu siguranță ucrainene, ci a venit la doar o zi după ce generalul Kirilo Budanov, șeful serviciilor de informații militare ucrainene, a avertizat că țara sa va riposta rapid împotriva bombardamentelor rusești.

„Toți cei care au încercat să ne intimideze, visând că va avea vreun efect, vor regreta foarte curând”, a spus el, adăugând că „răspunsul nostru nu va întârzia să apară”.

Atacul are sens și în contextul activității militare clandestine a ucrainenilor, care amintește de campania de subversiune și sabotaj din spatele liniilor inamice desfășurată de Comandamentul pentru Operațiuni Speciale în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Churchill spera să „aprindă focul Europei” împotriva tiraniei naziste.

Expertul militar isrelian Serghei Migdal subliniază că obiectivul principal al părții atacatoare a fost acela de a exercita o presiune psihologică asupra persoanelor aflate la vârful guvernului rus. „Au reușit să zdruncine mulți oficiali guvernamentali și din cadrul forțelor de ordine, să facă ravagii în rândul lor”, sugerează expertul israelian. „Acesta este motivul pentru care atacul a avut loc în timpul zilei, astfel încât oamenii să poată auzi și vedea dronele care zburau deasupra lor. Practic, mesajul lor este: nimeni nu se află în afara razei de acțiune a Ucrainei. Dacă atacul ar fi vizat instalațiile Ministerului rus al Apărării, pagubele ar fi fost probabil nesemnificative. Dar lovirea locului în care trăiesc elitele rusești are un impact mai mare în mass-media. Și, deși presa rusă încearcă să nu discute aceste atacuri în prea multe detalii, locuitorii acestor comunități de elită cedează deja panicii.”

Atac sub steag fals?

Existența unor imagini cu atacul cu drone din timpul nopții asupra Moscovei ar putea implica „un anumit element de planificare prealabilă” care ar putea indica faptul că este vorba de o operațiune sub steag fals, a declarat Alexandra Walmsley, de la grupul de reflecție în domeniul apărării și securității Royal United Services Institute..

Dar, Mark Galeotti, profesor onorific la University College London School of Slavonic and East European Studies, spune citat de „Daily Mail“, că dacă aceasta ar fi fost o operațiune sub steag fals, Putin ar exploata acum fără milă incidentul pentru a stârni furia împotriva Ucrainei. Dar, în mod grăitor, s-a întâmplat exact opusul: guvernul încearcă să minimizeze impactul.

„Începutul unui moment de cotitură“

Atacul cu drone de marți asupra Moscovei ar putea fi „începutul unui moment de cotitură” care ar putea duce la sfârșitul lui Vladimir Putin ca lider al Rusiei, a declarat un analist în domeniul afacerilor globale.

Vorbind pentru Sky News, Michael Bociurkiw, membru al Atlantic Council, a declarat că atacul de marți a fost „o depășire extraordinară a apărării rusești”. Bociurkiw a spus că ar merge „atât de departe încât ar spune” că „ar putea fi începutul unui moment de cotitură care ar putea duce la sfârșitul președintelui Putin”. „Dacă puneți laolaltă acest lucru împreună cu incursiunile din Belgorod de zilele trecute, alte câteva lucruri care se întâmplă - se pare că el pare să piardă controlul în interiorul propriului său teritoriu”, a spus analistul. Bociurkiw a declarat că vom vedea „absolut” mai multe atacuri precum cel de la Moscova în viitor. „Este greu de crezut că acest lucru se întâmplă... Nu pot să supraestimez ce amenințare și ce impact uriaș are acest lucru asupra regimului de la Moscova”, a spus el.

Bineînțeles, toate aceste lucruri nu înseamnă că Vladimir Putin va fi răsturnat de la putere mâine. El păstrează un control puternic asupra populației și a elitelor care îl servesc. Însă cu cât declarațiile sale devin mai belicoase, cu atât ele arată că devine tot mai vulnerabil.

Prin mobilizarea populației să lupte în Ucraina el a încălcat pactul pe care l-a avut cu rușii, care nu comentau deciziile sale atât timp cât li se permitea să își vadă liniștiți de viață, atât timp cât nu fac probleme.

Iar prin tentativele sale de a arunca întreaga responsabilitate a eșecurilor înregistrate asupra subalternilor săi el a creat pentru prima dată un motiv pentru elite să se unească împotriva lui.

Adăugăm starea economiei tot mai precară, efectul sancțiunilor fiind tot mai puternic, actele interne de sabotaj care destramă mitul siguranței populației și iminenta contraofensivă ucraineană și avem toate ingredientele pentru o mișcare anti-Putin, spune analistul.