Curtea de Apel București a respins cererea procurorilor de arestarea a Laurei Crișan și a presupușilor săi complici considerând cǎ anchetatorii au "cel mult indicii, nu probe" după 3 ani de anchetǎ. Femeia este suspectatǎ cǎ ar fi comandat atacul cu bomba în urma căreia tatăl ei, un potent om de afaceri din Arad, a murit.

De ce a fost lăsată în libertatea Laura Crișan. Foto: Inquam

"Judecătorul constată că toate acestea reprezintă cel mult indicii, nu probe, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpaţi a acestor fapte de o gravitate deosebită", menționează judecătorii în motivarea deciziei prin care s-a respins arestarea Laurei Crișan.

Magistratul aminteşte faptul cǎ în dosar au fost realizate măsuri de supraveghere tehnicǎ - filaj si interceptarea comunicațiilor, date despre tranzacțiile financiare - timp de 3 ani, însǎ "cu toate acestea, ceea ce se expune în referatul Parchetului constituie (..) simple indicii, iar nu probe care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis faptele de care sunt acuzaţi şi care – în esenţă – sunt de o gravitate incontestabilă".

Judecătorul menționează cǎ "faptul că există necesitatea identificării autorilor omorului nu echivalează cu obligaţia judecătorului de a dispune luarea unor măsuri preventive faţă de persoane cu privire la care nu este fundamentată suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele de care sunt acuzate".

Mai mult, explicǎ acesta, nu se pot lua măsuri preventive bazate "pe simple indicii sau supoziţii, indiferent de caracterul stringent al necesităţii validării unei ipoteze a anchetei".

Declarația care ar putea face luminǎ

În motivare se face referire și la declarația unuia dintre suspecți, Florin Alexandru Lind:

"Din declaraţia acestui suspect, în limitele în care a putut fi analizată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi având în vedere cadrul procesual, rezultă că acesta relatează mai multe informaţii şi ipoteze care nu au fost menţionate de Parchet în referat şi care nu au fost verificate în cadrul anchetei penale, urmând probabil ca aceste aspecte să facă obiectul investigaţiei penale, pentru a se putea verifica credibilitatea declaraţiilor suspectului cu privire la aceste chestiuni".

Magistratul explicǎ şi de ce nu a fost luată nicio altǎ masurǎ preventivǎ în acest caz: "Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii observă că inclusiv pentru a se dispune luarea măsurii controlului judiciar (cea mai blândă dintre măsurile preventive) este necesară existenţa unei baze factuale, având în vedere că legea procesual penală, respectiv prevederile art. 211 C.proc.pen. fac referire la dispoziţiile art. 202 C.proc.pen. care prevede că măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune, condiţie care – aşa cum s-a arătat – nu este îndeplinită în cauză".

Săptămâna trecută, la trei ani de la asasinat, procurorii au reținut-o pe Laura Crișan sub acuzația de omor calificat. Mai exact, femeia este suspectatǎ cǎ ar fi comandat atentatul în care milionarul Ioan Crișan a murit, motivul fiind de naturǎ financiară. Judecătorii au decis însǎ cercetarea femeii în libertatea.