Autorul atacului armat din Munchen (capitala landului Bavaria, sudul Germaniei), și-a atras victimele după ce a piratat un cont de Facebook și i-a invitat la un restaurant de tip fast food pentru a profita de reduceri, a declarat sâmbătă ministrul de interne german Thomas de Maiziere, citat de AFP.

"A avut dinainte un cont Facebook piratat", a explicat De Maiziere într-o conferință de presă la Berlin. Acest cont invita victimele să vină și să profite "de oferte speciale sau de reduceri" la un lanț de tip fast food din centrul comercial unde a avut loc atacul de vineri seară, soldat cu nouă morți. "Unele elemente ne fac să credem (că persoana care a piratat contul) este chiar ucigașul", a adăugat ministrul, în condițiile în care invitația de a se întâlni la restaurantul fast food a fost fixată pentru vineri, ora locală 16:00.

De Maiziere a apreciat că asasinul, un germano-iranian în vârstă de 18 ani, a fost cel mai probabil victimă a hărțuirii de către alți "tineri de vârsta sa".

Potrivit presei locale, atacatorul, David Ali Sonboly, postase următorul mesaj pe Facebook: "Vă ofer tot ceea ce doriți, dar nu prea scump". Sonboly a ucis vineri seară nouă persoane și a rănit șase, după care a fugit și s-a sinucis nu departe de centrul comercial unde a comis atacul.

Majoritatea victimelor sunt adolescenți sau tineri: trei victime aveau 14 ani, două aveau 15 ani, iar alții aveau 17, 20, 20 și 45 de ani. Poliția nu a confirmat existența unor legături între asasin și vreuna dintre cele nouă victime decedate, locuitori ai Munchenului de diverse naționalități.

Nu se cunosc deocamdată motivațiile tânărului, însă poliția presupune că este vorba de un "caz clasic" de "amoc", cuvânt obișnuit în limba germană (scris sub forma "amok") și care se regăsește și în Dicționarul Enciclopedic tipărit în România, cu explicația: "denumire a unei tulburări psihice observate inițial în Asia de Sud-Est, constând din manifestări maniacale periculoase, cu impulsuri de omucidere".

Potrivit poliției, după atacul armat, tânărul s-a sinucis cu un pistol de 9 milimetri cu număr de înregistrare șters, iar în rucsacul atacatorului s-au găsit încărcătoare cu 300 de gloanțe.

În acest context, Reuters amintește că Germania are una dintre cele mai dure legislații din Europa în privința achiziției și posesiei unei arme de foc, potrivit U.S. Library of Congress. Astfel, pentru a deține o armă în Germania, trebuie mai întâi ca persoana să obțină permisul de portarmă. Solicitantul trebuie să aibă cel puțin 18 ani și să demonstreze că are motive pentru a deține o armă. Persoanele cu vârsta sub 25 de ani trebuie să treacă mai întâi un test psihologic. Autoritățile germane pot interzice oricărei persoane — dependentă de droguri sau alcool sau bolnavă psihic — să obțină permis de portarmă.

Germania și-a înăsprit legislația privind armele de foc după ce în 2009 un adolescent a ucis 15 persoane la o școală din Winnenden (sud-vestul Germaniei). Autoritățile au atribuții mai ample în a verifica dacă armele sunt depozitate la loc sigur atunci când nu sunt folosite și pot efectua verificări inopinate.

În Germania, există 1,4 milioane de persoane care dețin legal aproape 5,5 milioane de arme de foc, potrivit datelor din Registrul German privind Armele de Foc, alcătuit la începutul anului 2013. Reuters amintește că Germania are o populație de 82 de milioane de persoane. Dar cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, care cita experți în domeniu, a relatat în ianuarie că în Germania există aproape 20 de milioane de arme de foc deținute ilegal.

Însă Biroul Poliției Penale Federale a informat în raportul său pe 2015 că recurgerea la armele de foc a cunoscut o tendință descendentă de-a lungul anilor. În 2015, au existat 4.289 de cazuri de persoane amenințate cu arme de foc — cel mai mic nivel înregistrat din 1993. Totodată, au existat 4.711 de incidente în care s-a tras asupra oamenilor sau a lucrurilor în 2015, se mai menționa în raport. În fine, numărul omuciderilor comise cu armă de foc în Germania a fost de 57 în 2015, în creștere față de cele 42 de cazuri înregistrate în 2014.

AGERPRES