În spatele luxului orbitor al stațiunilor de schi din Alpi se ascunde o lume intensă și adesea epuizantă: viața celor care muncesc acolo. „Fetele de cabanele de lux” muncesc neîntrerupt pentru a răsfăța oaspeții bogați și oferă servicii impecabile primind la schimb nopți nedormite, salarii modeste și un stil de viață departe de imaginea idilică a vacanțelor la zăpadă, scrie CNN.

Este ora 7 dimineața, într-o friguroasă zi de ianuarie, în Les Gets, o stațiune de schi din Alpii Francezi. Soarele nu va răsări decât peste o oră, însă Sophie Crowther, care a nu a auzit alarma ceasului, aleargă pe aleile înghețate și șerpuite ale muntelui pentru a pregăti micul dejun pentru 25 de oaspeți care plătesc sume considerabile. Este prima ei zi de muncă în munți. Cu doar câteva zile în urmă, a primit un telefon care o anunța că urma să fie angajată ca bucătar într-o cabană de lux. Cu ecoul petrecerii de bun venit din noaptea anterioară încă răsunându-i în cap, Sophie reușește să ajungă la timp, fără ca oaspeții să-și dea seama de întârziere.

Aceasta este realitatea — uneori glamuroasă, alteori nu — a vieților „fetelor de chalet (cabană de lux)”, personalul care are grijă de orice dorință a celor bogați și faimoși în cele mai exclusiviste cabane de schi din Europa.

Cine sunt „fetele de chalet”?

Fiecare sezon de iarnă aduce în Alpi, Dolomiți și Pirinei sute de tineri — majoritar femei — care lucreazăca bucătari, cameriste, șoferi, bone sau concierge pentru turiștii dispuși să plătească sume mari pentru vacanțe la zăpadă.

Dacă te numeri printre tot mai mulții americani care aleg Europa pentru vacanțe la schi mai accesibile, probabil i-ai întâlnit — atât pe pârtii, cât și în barurile de après-ski, mult după ce schiul s-a încheiat. Adesea sunt privite cu ironie ca fete privilegiate aflate într-un an sabatic de lux, care schiază toată ziua și petrec toată noaptea. Însă realitatea este, pentru majoritatea, departe de a fi atât de strălucitoare.

„Fetele de chalet” au devenit o instituție în stațiunile europene de lux, cum ar fi Chamonix, St. Anton sau Courchevel. Rolul lor a apărut la intersecția dintre creșterea accesibilității vacanțelor externe în anii ’60 și ’70 și declinul aristocrației britanice, care nu mai putea întreține reședințele europene.

Salariile erau mici, orele lungi, iar băutura în baruri ieftină. Termenul „chalet girl” a pătruns în cultura populară britanică, cu reputația hedonistă aferentă. Totuși, slujba continuă să ofere o oportunitate unică: să petreci luni de zile într-o stațiune de lux, cu schi gratuit și plată inclusă.

„Era nebunie. Îmi amintesc că Gordon Ramsay era cazat în chalet-ul de vizavi de cel în care stătea David Beckham”, a povestit India Hogg despre experiența ei în Courchevel 1850. „O lume total diferită.”

Un termen depășit?

Filmul din 2011 „Chalet Girl” rămâne emblematic pentru imaginea publică a acestei profesii. Tamsin Egerton o joacă pe Georgie, arhetipul fetei de chalet: snoabă, superficială, cochetă cu oaspeții și preocupată mai mult de distracții. „Filmul nu are nicio legătură cu realitatea industriei de azi”, a declarat Andy Sturt, de la VIP Ski, pentru CNN.

În prezent, acest rol nu mai este rezervat doar fetelor educate în școli private din sudul Angliei. Deși majoritatea lucrătorilor în chalet-uri sunt încă femei, numărul bărbaților este în creștere.

O angajată actuală a unui chalet de lux din Franța, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că echipa ei este „preponderent feminină, dar nu cu o diferență mare”.

Mai multe companii afirmă că distribuția de gen este aproape egală în rândul angajaților. Andy Sturt a spus că imaginea clasică a fetei de chalet „s-a estompat treptat în ultimii 20 de ani”. „Nu poți să arăți dezastruos, mirosind a alcool, în fața acestor oaspeți extraordinari. Trebuie să fii în formă, există o limită până unde te poți întinde”, a spus o lucrătoare din industrie.

Tot mai profesionistă și mai competitivă, industria chalet-urilor a lăsat în urmă reputația de job de vacanță exclusivistă. Compania Consensio Chalets primește circa 15 aplicații pentru fiecare post disponibil, potrivit cofondatoarei și directoarei generale, Ceri Tinley. Asta înseamnă că este mai greu să obții un post ca lucrător de chalet decât o admitere la Oxford. „Avem în jur de 240 de posturi pentru iarna aceasta, iar anul trecut am primit 2.000 de aplicații”, a spus Sturt. „Cererea e imensă și este din ce în ce mai greu să prinzi un loc în acest domeniu.”

Restricțiile de muncă și călătorie apărute în urma Brexitului au schimbat peisajul. „Deși e încă posibil să angajăm britanici, e nevoie de permise de muncă și vize, așa că recrutăm mai ales persoane cu pașaport UE sau permis de ședere francez”, a declarat Tinley.

Componenta britanică, cândva dominantă, este în declin: „Este din ce în ce mai greu pentru britanici să facă un sezon în Alpi”, a spus un lucrător. „Industria este poate la 25% din dimensiunea pe care o avea în urmă cu 10 ani”, a adăugat Sturt.

Totuși, deși petrecerile s-au mai domolit, ele nu au dispărut complet. „Trebuie să te eliberezi cumva, fiindcă ai grijă de oameni în fiecare zi, toată ziua.”, a spus Crowther.

Un job pentru cei privilegiați?

Încă de la începuturi, „fetele de chalet” au fost văzute ca provenind exclusiv din clasele superioare. „Inițial, erau copiii aristocrației, care aveau grijă de casele părinților sau ale prietenilor părinților”, spune Sturt. Cât de mult mai este valabil acest stereotip e discutabil. „Noi nu vedem acest tipar în procesul de recrutare”, a declarat Tinley.

Schiul este un sport scump, iar schimbările climatice, care fac stațiunile de altitudine joasă tot mai nesigure, adaugă presiuni financiare. Salariile nu sunt mari, așa că accesul la pârtii devine un beneficiu important — ceea ce atrage automat persoane cu experiență în schi, adesea din familii înstărite. „Multe persoane sunt din medii privilegiate, mai ales britanicii”, a spus un lucrător din Franța. „Și clienții britanici probabil se așteaptă ca personalul să fie, într-un fel, elegant.”

Ce fac, de fapt, „fetele de chalet”?

Chalet-urile în care lucrează sunt cu adevărat opulente: saune, crame, opere de artă de valoare, camere special dedicate raclette-ului — nimic nu e prea mult.

„Clienții noștri se așteaptă la cazare de lux combinată cu servicii excepționale”, a spus Tinley. Piscine, home cinema, jacuzzi — toate sunt completate de un personal atent care anticipează orice nevoie. Dar viața lucrătorilor e departe de confortul clienților. „Ești în sectorul de lux, dar nu ești oaspete”, a spus o angajată.

Naveta de dimineață poate însemna o urcare pe munte de 20-30 de minute prin zăpadă. În Les Gets, Crowther locuia într-o cameră sub un bar. „Nu puteam dormi până la 4 dimineața. Foloseam dopuri de urechi. Dar lipsa somnului chiar ne-a unit”, povestește ea.

Zilele încep înainte de 7 dimineața și se încheie adesea după miezul nopții. În acest timp, angajații pregătesc mesele, echipamentele de schi, fac curățenie, aranjează paturile — și dacă au noroc, prind puțin timp pe pârtie. Oaspeții, care plătesc peste 3.000 de dolari de persoană, se așteaptă ca toate dorințele să le fie îndeplinite.

„Nu poți spune nu, e acel tip de serviciu de nivel înalt”, a spus Hogg.

Cei care încearcă să folosească facilitățile chalet-ului în absența oaspeților riscă să fie concediați și evacuați.

„Totul ține de personalitate”, a spus Sturt despre criteriile de angajare. „Trebuie să ai caracter, experiență și farmec să găzduiești o cină în fiecare seară. Asta e esența jobului.”

Salariile nu sunt mari — unii angajați declară că primesc în jur de 1.000 de lire sterline (1.325 de dolari) pe lună, ceea ce ar putea însemna sub salariul minim în Marea Britanie, ținând cont de orele lucrate. Bacșișurile pot compensa, la fel și cazarea, echipamentele și skipass-ul incluse.

Oboseala și presiunea pot fi copleșitoare, mai ales pentru cei aflați pentru prima dată departe de casă. „Am avut momente de vârf, dar și momente extrem de grele”, spune Hogg. „Îmi amintesc că am intrat într-o cameră și era dezastru. M-am gândit: nu pot face asta. Dar apoi îmi amintesc că sunt în munți — și cumva, contrastul ăsta mă ajută să trec peste.”

Distribuie Distribuie Comentarii