Un îndulcitor artificial utilizat în băuturile răcoritoare dietetice ar putea provoca creșteri bruște ale insulinei și depuneri de plăci de grăsime în artere, potrivit unui studiu realizat pe șoareci.

Băuturi răcoritoare. FOTO: Freepik

Produsele îndulcite artificial (dietetice) sunt adesea promovate ca alternative mai sănătoase la băuturile carbogazoase clasice. Cu toate acestea, o nouă cercetare publicată în jurnalul Cell Metabolism sugerează că aspartamul, unul dintre cei mai utilizați îndulcitori artificiali, ar putea avea un impact negativ asupra sănătății vasculare, scrie The Sun .

Rezultatele studiului arată că aspartamul a determinat o creștere a nivelului de insulină la animale, ceea ce poate favoriza ateroscleroza, fapt ce crește în timp riscul de infarct și accident vascular cerebral.

Aceasta nu este prima cercetare care analizează efectele secundare ale îndulcitorilor artificiali. Studii anterioare au asociat un consum ridicat de produse îndulcite artificial cu un risc crescut de boli cardiovasculare și diabet de tip 2. Cu toate acestea, experții subliniază că, în general, alegerea îndulcitorilor artificiali în locul zahărului este o opțiune mai bună pentru sănătate.

Cum funcționează studiul

În cadrul noului studiu, cercetătorii au administrat șoarecilor doze zilnice de hrană conținând 0,15% aspartam, echivalentul consumului a aproximativ trei doze de băuturi dietetice pe zi pentru un om. Șoarecii care au primit aspartam au dezvoltat plăci mai mari în artere comparativ cu cei care nu au consumat îndulcitori. De asemenea, aceștia au prezentat niveluri mai ridicate de inflamație, un alt semn al unei sănătăți cardiovasculare precare.

Analiza sângelui acestor animale a evidențiat o „creștere bruscă” a nivelului de insulină după ingerarea aspartamului, ceea ce sugerează o posibilă legătură între consumul de îndulcitori artificiali și tulburările metabolice.

Specialiștii spun că aceste rezultate nu sunt surprinzătoare, având în vedere că receptorii responsabili de detectarea gustului dulce sunt prezenți nu doar în cavitatea bucală, ci și în intestine și alte țesuturi, influențând astfel eliberarea insulinei.

Se pare că aspartamul, care este de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul, „păcălește” acești receptori, determinând o producție excesivă de insulină. Cercetătorii au observat că nivelurile crescute de insulină la șoareci au contribuit la formarea plăcilor de grăsime în artere.

Experimente suplimentare

Pentru a înțelege mai bine mecanismul din spatele acestui fenomen, echipa a analizat modul în care nivelurile ridicate de insulină pot favoriza acumularea plăcilor aterosclerotice, identificând un semnal imun numit CX3CL1, care devine deosebit de activ în prezența insulinei.

Profesorul Yihai Cao, specialist în bolile cronice asociate cu afecțiunile vasculare la Institutul Karolinska din Suedia, explică: „În mod normal, fluxul sanguin prin artere este puternic, iar majoritatea substanțelor chimice sunt rapid eliminate de circulația sângelui. Însă, surprinzător, CX3CL1 rămâne fixat pe suprafața internă a vaselor de sânge, acționând ca o capcană pentru celulele imunitare care trec prin zonă.”

Multe dintre aceste celule imunitare prinse în capcană sunt cunoscute pentru rolul lor în declanșarea inflamației vaselor de sânge.

Însă, într-un experiment suplimentar, cercetătorii au eliminat receptorii CX3CL1 dintr-un tip de celule imunitare la șoarecii hrăniți cu aspartam, iar acest lucru a împiedicat formarea plăcilor dăunătoare. Acest rezultat sugerează o legătură directă între insulina crescută, semnalizarea imună și riscul cardiovascular asociat consumului de îndulcitori artificiali.

Totuși, unii oamenii de știință avertizează că nu este cazul să renunțăm încă la băuturile dietetice, deoarece nu există suficiente dovezi că efectele observate la șoareci s-ar aplica și oamenilor.