Asociaţia Forţa Fermierilor solicită retragerea proiectului care prevede reducerea cu peste 50% a subvenţiilor
Asociaţia Forţa Fermierilor solicită prim-ministrului României, Florin Cîţu, să revină asupra proiectului de Hotărâre de Guvern privind cuantumurile Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT), lansat miercuri în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii , şi care prevede tăieri, în medie, de peste 50% la sumele pe care fermierii români, atât din sectorul vegetal cât şi din zootehnie, le vor primi în anul 2021.
"După ce Guvernul a refuzat să mai plătească despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020, situaţie care îi pune pe mulţi fermieri să rateze anul agricol 2021, care se anunţă mai bun, acum vine o nouă lovitură pentru agricultura naţională prin tăierea masivă a cuantumurilor ANT. Vorbim de plăţi aduse în derizoriu, de 5-6 euro pe hectar şi de 2 euro pe cap de ovină şi caprină. Producătorii agroalimentari primesc, astfel, o nouă lovitură, efectele acestei decizii criminale din punct de vedere economic urmând a se simţi în toată ţara şi în toate sectoarele. În toate statele Uniunii Europene, agricultura este sprijinită masiv, atât din fonduri europene cât şi naţionale, fiecare ţară luptând din răsputeri pentru a-şi ajuta fermierii", susţin reprezentanţii Asociaţiei Forţa Fermierilor într-un comunicat remis AGERPRES.
Aceştia afirmă că prin întârzierea plăţii subvenţiilor şi "acum tăierea lor", în convergenţă cu anularea despăgubirilor de secetă, producţia agricolă a României va suferi o scădere de minimum 25% a producţiei - atât în sectorul vegetal cât şi în zootehnie. Asta în condiţiile în care premisele meteorologice indică un an în care redresarea ar fi fost posibilă, dacă fermierii ar fi avut acces la capitalul de lucru pentru înfiinţarea culturilor.
"Considerăm că bugetul de stat nu ar fi avut cu nimic de suferit de pe urma acestor investiţii în mediul privat, dimpotrivă, din taxele şi impozitele plătite datorită creşterii producţiei agricole, banii ar fi fost recuperaţi de Finanţele Publice chiar din acest an. Nu înţelegem această atitudine din partea unui guvern de dreapta de a lovi cu dispreţ într-o clasă antreprenorială privată, care nu cere decât să fie ajutată să producă, să contribuie la creşterea PIB şi să asigure securitatea alimentară a României. (...) Cu ce au greşit cei care produc hrana acestei ţări şi susţin existenţa satului românesc? Care este păcatul fermierilor, domnule premier Cîţu, de vreţi să îi aduceţi în sapă de lemn?", se mai arată în comunicatul AFF.
Potrivit proiectului de HG pentru aprobarea plafoanelor ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, speciile ovine şi caprine, pentru anul de cerere 2020, suma totală alocată din bugetul MADR se ridică la 43,97 milioane de euro, respectiv în echivalent 214,26 milioane de lei.
"Se aprobă plafoanele ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil - ANT 1, precum şi pentru culturile de: in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 şi sfeclă de zahăr - ANT 6, care se acordă pentru anul de cerere 2020, în limita sumei de 43.974,445 mii euro, în echivalent 214.265,485 mii lei, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2021 (...)", se arată în document.
Suma se distribuie astfel: 42,52 milioane de euro pentru culturile amplasate pe teren arabil; 2.742 euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră; 646.827 euro pentru tutun; 41.879 euro pentru hamei; 755.567 euro pentru sfeclă de zahăr.
Potrivit proiectului, culturile amplasate pe teren arabil sunt: cereale pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez; leguminoase pentru boabe (mazăre, fasole), dar fără a se limita la acestea; rădăcinoase (cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere); plante industriale, din care: plante textile (in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase (floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale (tutun, plante medicinale şi aromatice; legume, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni; furaje verzi în teren arabil (perene şi anuale, lucernă, trifoi; căpşuni; loturi semincere; culturi amplasate pe teren arabil în sere şi solarii.
Cuantumul per hectar al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumelor prevăzute la suprafeţele eligibile corespunzătoare ANT 1-6.
De asemenea, proiectul prevede şi plafonul aferent plăţii pentru ajutor naţional tranzitoriu în sectorul zootehnic, pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine şi caprine care se acordă pentru anul de cerere 2020 în limita sumei de 19,47 milioane de euro, în echivalent 94,89 milioane de lei, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2021.
Cuantumul per unitatea de măsură al ajutorului naţional tranzitoriu în sectorul zootehnic se calculează tot de către APIA, prin raportarea sumei prevăzute la efectivele de femele ovine şi caprine eligibile.
Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2020. AGERPRES
