Asociația 21 Decembrie 1989 a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) o plângere împotriva deciziei procurorilor militari de clasare a dosarului Revoluției. Președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș, susține că a înaintat președintelui ÎCCJ, Livia Stanciu, o cerere de preschimbare a termenului de judecată, în condițiile în care primul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 22 ianuarie 2016.

"Doamnă președintă, nouă, urmașilor eroilor martiri, luptătorii supuși la rele tratamente, împușcați, călcați de tancurile armatei, reținuți, legați cu sârma ghimpată și bătuți bestial de milițieni și securiști, nu ni s-a făcut dreptate nici de către foștii președinți ai României, nici de foștii premieri, dar nici de parlamentari și procurori. Constatăm cu regret că nici judecătorii ÎCCJ nu doresc să pună capăt suferințelor noastre de aproape 26 de ani și ne exprimăm speranța că acest dosar nu va fi din nou tergiversat", declară Mărieș.

El arată că CEDO a pronunțat mai multe hotărâri în legătură cu dosarul Revoluției, prin care a reținut încălcarea art. 2 din Convenție, constatându-se lipsa unei anchete efective care să corespundă exigențelor jurisprudenței CEDO.

De asemenea, CEDO a reținut: "Curtea consideră, cu toate acestea, că miza politică și socială invocată de către Guvern nu ar putea justifica singură nici durata anchetei, nici modul în care aceasta a fost condusă o perioadă prea lungă de timp, fără ca cei interesați și publicul să fie informați de progresele făcute. Dimpotrivă, importanța sa pentru societatea românească, care constă în dreptul numeroaselor victime de a ști ce s-a întâmplat, ceea ce implică dreptul la o anchetă judiciară efectivă și eventual drept la reparație, ar fi trebuit să incite autoritățile naționale să se ocupe de dosar imediat și fără întârzieri inutile pentru a preveni orice aspect cum că anumite acte se bucura de impunitate".

Pe 14 octombrie, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 de persoane, rănirea a 1.855 persoane prin împușcare, rănirea a 343 persoane în alte împrejurări și reținerea a 924 de persoane.

Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofițeri, subofițeri și militari în termen. Procurorii au stabilit că, în unele situații, decesul s-a datorat manevrării imprudente a armamentului, victimele fiind din rândul celor care s-au aflat în imediata apropiere a făptuitorilor.

De asemenea, nu în toate cazurile decesul s-a produs prin împușcare, existând situații în care decesul s-a datorat altor cauze (ex. agresiune, incendiere, accident rutier, accident aviatic etc).

Din cele 1.855 persoane rănite prin împușcare, 420 sunt ofițeri, subofițeri și militari în termen. Ca și în cazul persoanelor decedate, există situații în care rănirea s-a datorat manevrării imprudente a armamentului.

Din cele 343 de persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, 68 sunt ofițeri, subofițeri și militari în termen.

"În principal leziunile produse se datorează unor agresiuni, dar există și situații în care leziunile se datorează unor accidente (ex. ruperea unor elemente din structura de rezistență a imobilelor avariate în contextul evenimentelor, activarea accidentală a unor dispozitive din sistemul de apărare al unităților militare etc.) sau auto-accidentări, precum și situații în care unele persoane au suferit afecțiuni neuropsihice. De asemenea, există și situații în care unele persoane, deși susțin că au suferit diferite leziuni, nu au prezentat acte medicale în acest sens sau s-a stabilit că nu au suferit leziuni de natură traumatică", mai spun procurorii.

Parchetul Militar a dispus clasarea dosarului sub aspectul infracțiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracțiuni de război contra proprietății și altor drepturi, respectiv infracțiuni contra umanității, reținându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare.

Totodată, s-a dispus clasarea sub aspectul infracțiunii de omor, tentativă de omor și instigare la infracțiunea de omor, reținându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale sau existența autorității de lucru judecat, dar și faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.

Tot în dosarul Revoluției, procurorii au dispus: clasarea sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă, reținându-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală; clasarea sub aspectul infracțiunii de lovire sau alte violențe și instigare la infracțiunea de lovire sau alte violențe, reținându-se, după caz, că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale; clasarea sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală și instigare la infracțiunea de vătămare corporală, reținându-se că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

În plus, procurorii au decis clasarea dosarului sub aspectul infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal și instigare la infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, reținându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale sau existența autorității de lucru judecat, dar și existența unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea; clasarea sub aspectul infracțiunii de furt și distrugere, reținându-se împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale; clasarea sub aspectul infracțiunii de ultraj, reținându-se împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale; clasare sub aspectul infracțiunii de purtare abuzivă și instigare la infracțiunea de purtare abuzivă, reținându-se că a intervenit amnistia.

AGERPRES