Exodul medicilor români în spitalele și clinicile din străinătate pare de neoprit. Dorința acestora de a pleca la mai bine nu este însă de judecat, căci statele din afară le oferă ceea ce sistemul de la noi nu va reuși, probabil, multă vreme de acum încolo: salarii decente și condiții de muncă de secol XI. Iar ei, odată ajunși în țările „adoptive” dau tot ce au mai bun. Este și povestea Ștefaniei Rotaru, o asistentă medicală care lucrează într-un azil de bătrâni în localitatea Stavenhagen, Germania. Tânăra a reușit ceea ce în România i-ar fi fost, cel mai probabil, imposibil: să fie apreciată și respectată nu numai de colegii de la locul de muncă, ci și de întreaga comunitate.

Asistentele medicale, apreciate în străinătate. Foto: stiridiaspora.ro

Ștefania, un angajat model în Germania. Sursa: mesageruldenord.ro

După numai patru ani de activitate, Stefania vorbește fluent limba germană și este apreciată atât de pacienți, cât și de colegii săi, relatează site-ul german nordkurier.de . „La început, toți trebuiau să vorbească foarte încet cu noi, ca să putem înțelege”, a povestit tânăra. Însă, cu timpul, cu toții au reușit să depășească aceste obstacole: „S-au descurcat minunat”, a declarat Bettina Jakobeit, directoarea instituției.

Originară din nordul României, Ștefania a absolvit o școală de asistente medicale, dar nu a găsit un loc de muncă în domeniu, pentru că „nu există multe aziluri la noi acasă”, a explicat ea. Este motivul pentru care împreună cu prietenul său, Radu, a emigrat în Germania. Asta, după ce au apelat la o firmă de recrutare, care s-a ocupat de toate aspectele birocratice și logistice: „Am făcut un curs de germană, iar apoi ei s-au ocupat de documente, transport, chirie – totul era gata. Noi doar trebuia să venim și să muncim”. Diploma sa de asistentă a fost recunoscută imediat în Germania.

Ștefania și Radu s-au stabilit în Stavenhagen, unde s-au și căsătorit. În prezent, locuiesc împreună cu sora tinerei, Iuliana, și soțul acesteia, iar toți trei lucrează la căminul de bătrâni Kursana-Domizil. Deși la început totul a fost nou, Stefania spune că a învățat rapid cu ajutorul colegilor: „Am învățat în fiecare zi câte ceva nou. Majoritatea pacienților sunt foarte amabili. Au văzut că muncim bine și sunt mulțumiți de noi.”

Acum, Ștefania este asistentă medicală și, datorită abilităților sale, i s-a oferit poziția de asistentă coordonatoare, după ce a preluat atribuțiile șefei de secție în perioada concediilor sau în caz de boală. „Și toată lumea a fost mulțumită, pentru că mi-au oferit postul de adjunctă”, a mai explicat ea. În noul său rol, Ștefania are mai multe responsabilități, inclusiv organizarea programărilor, documentarea tratamentelor și monitorizarea stării de sănătate a celor 40 de pacienți de pe secția sa. „Știu că atunci când Ștefania este de serviciu, totul este sub control. Ea este îndrăgită și știe exact ce nevoi au pacienții”, afirmă directoarea Jakobeit. În prezent, la Kursana-Domizil sunt angajate șase persoane din România, iar numărul acestora va crește în curând.

Rețeta succesului: empatie, bunăvoință, dăruire și iubire de oameni

Măriuca Ivan, președintele Fondator al Fundației Crucea Alb - Galbenă , creatoarea curriculei de nursing din România și fondatoarea Institutului Național de Nursing, a declarat pentru „Adevărul” că „pentru a profesa în domeniul asistenței medicale pentru vârstnici este necesară absolvirea școlii de nursing. Ulterior, cursanții se pot forma în îngrijirea vârstnicului prin cursuri de formare continuă”.

Curricula de nursing din România, a mai precizat Măriuca Ivan, a fost concepută în anul 1990, după standarde internaționale, „astfel ca asistenții medicali formați în nursing să aibă posibilitatea de a le fi recunoscute studiile în străinătate. Au fost unele tari europene care au creat și ele, după modelul nostru, ulterior”.

Fondatoarea Institutului Național de Nursing a gândit și a pus bazele sistemului de îngrijire a vârstnicilor la domiciliu. „Pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor am creat, acum 34 de ani, modelul care a rămas inspirație pentru acest domeniu. Cel mai important pentru mine este că asistentele care s-au format și au fost studentele mele au rămas alături de mine la Fundația Crucea Alb Galbenă si au dovedit, prin practica lor, că nursing-ul la domiciliu este un nursing comunitar”.

Ca sa lucreze cu vârstnicii, unui asistent medical îi trebuie, pe lângă o educație trainică și empatie, bunăvoință, dăruire și iubire de oameni, explică Măriuca Ivan. „Asistentele noastre medicale sunt apreciate și în străinătate poate și pentru că româncele au avut o altă educație în familie despre cum să-și îngrijească bătrânii și copiii. În România, majoritatea vârstnicilor sunt în continuare îngrijiți în familie, de rudele de sex feminin. Recunoaștem și că țările străine le oferă condiții mai bune bătrânilor lor, ceea ce îi ajuta și pe asistenți să-și valorifice cunoștințele într- un mediu prielnic, prietenos și nu unul ostil”, a mai declarat președintele fundației pentru „Adevărul”.