Boicotul lui Georgescu este doar o inițiativă cu scop electoral, spune expertul în comunicare Radu Delicote, și nu are șanse să obțină rezultatele inițiativei croate din care s-a inspirat. Acesta poate fi însă un punct de plecare pentru o inițiativă a Guvernul care poate schimba întreaga discuție.

Georgescu și soția în plină campanie de imagine. FOTO: Profimedia

Boicotul supermarketurilor propus de Călin Georgescu a fost inspirat de acțiunea demarată în luna ianuarie, în Croația, de o asociație pentru drepturile consumatorilor.

Boicotul a demarat pe pagina de Facebook „Hallo, inspektore!”, dedicată sesizării nerespectării legii de către diferiți comercianți. Totul a început când pe pagina menționată mai mulți consumatori au fost indignați de creșterea prețului la ceafa de miel cu peste 40%, fără a exista nicio explicație.

Inițial, clienții nu au mai cumpărat acest produs, iar apoi, s-a trecut la boicotarea supermarketurilor din cauza prețurilor foarte mari. Inițiatorii protestului au remarcat că în supermarketurile din Croația prețurile alimentelor de bază erau similare cu cele din țări unde salariile medii sunt mult mai mari, precum Germania, Italia, Franța, Spania.

Au fost mai multe zile de boicot total, în care clienții nu au intrat în magazine. Acțiunea începută pe 21 ianuarie continuă și luna aceasta, următoarea zi de boicot fiind 14 februarie. Forma boicotului s-a diversificat, fiind țintite anumite supermarketuri, în funcție de decizia consumatorilor.

Boicotul de Croația nu a fost unul politic

În anunțul inițiatorilor se mai vorbește despre trimiterea unui avertisment „celor care trebuie să își facă griji pentru noi și să se ocupe de inflația sălbatică și prețurile pentru care nimeni nu a argumentat încă de ce în Croația -au crescut în mod sălbatic! Sau de ce aceleași produse croate ar putea fi încă mai ieftine în străinătate decât aici.”

După ce boicotul a devenit foarte popular în Croația, inițiatorii au observat tendința politicienilor de a „confisca” acțiunea și de a o folosi în scop de promovare politică și au tras un semnal de alarmă: „Nu este acceptabil să ne asociem cu politicienii. Așteptăm măsuri concrete din partea ministrului pentru a combate prețurile enorme și inflația ridicată, și nu un apel la boicot.”

Efectele boicotului au fost impresionante: tranzacțiile din supermarketuri au scăzut cu 44%, iar vânzările totale au înregistrat o reducere de 53%, conform autorităților fiscale.

Ca răspuns, lanțuri de supermarketuri precum Kaufland Croația au anunțat reduceri de prețuri pentru peste 1.000 de produse, iar lanțul Konzum a investit 1 milion de euro pentru a reduce prețurile la 250 de produse.

În plus, Ministerul Economiei din Croația a extins lista produselor cu prețuri plafonate, încercând să controleze creșterea prețurilor la alimentele de bază.

„Adevărul” a discutat cu Radu Delicote, consultant internațional, expert în comunicare și analist politic, despre boicotul propus de Călin Georgescu și în ce măsură este acesta o acțiune civică îndreptată spre scăderea prețurilor sau este doar o promovare politică, ce nu are cum să aducă vreun beneficiu consumatorilor. De asemenea, Delicote a prezentat un plan de răspuns politic la acest boicot, care ar putea, într-adevăr, să aducă beneficii.

„Personajul care reușește să țină agenda publică va fi relevant”

Adevărul: Boicotul supermarketurilor promovat de Georgescu este o mișcare civică, care are că scop scăderea prețurilor sau o mișcare politică?

Radu Delicote: Este o mișcare cu caracter emoțional cu final electoral. Realist, așa cum arată astăzi situația în România, nu vom vedea efectele din Croația. Scăderea prețurilor se poate face doar printr-un plan bun de politici economice inițiat de Executiv (scăderea reală, nu speculativă).

Vă reuși Călin Georgescu să obțină beneficii politice din acest demers?

În orice manual de comunicare scrie că personajul care reușește să țină agenda publică în termenii și în narativul proprii, vă fi relevant. Pe scurt, indiferent de ce se întâmplă în sau după acest boicot, comunicatorul Georgescu îl ajută pe candidatul Georgescu să rămână relevant.

Ba mai mult, deja mai mulți lideri politici (și nu numai) au achiesat la acestei idei. Deci, per total, puncte în plus la nivel de relevanță pentru Georgescu.

Poate acest demers să provoace bagatelizarea unor probleme reale legate de relația consumatorului român cu supermarketurile, cum ar fi de exemplu shrinkflația?

Poate să fie un moment bun prin care deschidem în societate un demers activ prin care supermarketurile și guvernul să construiască un parteneriat real și solid pentru consumatorul și producătorul români.

Replica Guvernului care ar schimba totul

Care ar trebui să arate o replică politică la o asemenea inițiativă?

1.Lansezi în spațiul public o inițiativă pe cale instituțională prin care chemi la discuții reprezentanții marilor lanțuri de magazine. Păstrezi opinia publică la curent constant cu discuții, cine cu cine s-a văzut, ce au discutat, după care lansezi o inițiativă reală care să ajute consumatorul și producătorii români.

2. Aceasta o transformi într-un soi de petiție (în care să implici, de fapt consumatorul și producătorul români - care sunt cine?, mare parte din publicul tău tintă). Aceasta petiție sau inițiativă o transformi într-un proiect de lege cu specificații clare și impact direct care să se vadă în rafturile magazinelor.

3. Găsești o serie de beneficiari ai acestei legi, construiești un jurul lor câteva povești de succes, le ambalezi în mesaje simple, clare și ușor de înțeles și le distribui mai departe.

4. Informezi constant cu privire la rezultatele acestei legi, acolo unde este cazul o ajustezi și dezvolți mai departe o campanie de comunicare alături de producătorii români (de această dată împreună cu lanțurile de supermarketuri) prin care ideea de „Fabricat în România" sau "Produs în România" să devină un brand în sine unilateral, cu efecte benefice pe tot lanțul - producător, distribuitor/vânzător, cumpărător. Găsești câțiva influenceri relevanți care să preia campania, transformi acest brand în status simbol și periodic (o dată la câteva luni) mai arăți câte o poveste de succes (din lanțul de mai sus) a acestui brand.

Cât de mult seamănă boicotul lui Georgescu cu „cruciada roșiilor”, demarată de liderul PSD, Liviu Dragnea, care acuza marile lanțuri de magazine că vând legume/fructe din import „pline de otravă” în locul mărfii producătorilor locali?

Vom mai vedea asemenea inițiative în spațiul public, tema în sine nu este nouă și inclusiv în alte țări vedem cum asemenea campanii se dezvoltă practic de la sine pe fundal de nemulțumiri sau frustrări populare.