Inspectia judiciara a pornit actiunea disciplinara impotriva procurorilor Marius Bulancea, Paul Dumitriu si Jean Uncheselu, acuzati de exercitarea functiei cu rea credinta in dosarul in care au ancehtat modul de adoptare al OUG 13, au declarat pentru HotNews.ro  surse judiciare. Cercetarea inspectiei a pornit de la o sesizare formulata in martie 2017 de Jurindex Media SRL, firma detinuta de jurnalistii Adina Anghelescu si Razvan Savaliuc, editorii site-ul anti-DNA Lumea Justitiei (Luju).

Lumea Justitiei anunta intr-un articol publicat pe data de 29 iunie ca inspectia judiciara a inceput cercetarea disciplinara impotriva celor trei procurori. Actiunea disciplinara impotriva celor trei este semnata de inspectorul Pancu Romanescu. Propunerea inspectorului urmeaza sa fie analizata in sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care poate dispune sanctionarea celor trei procurori cu masuri care pot merge pana la excluderea din magistratura sau poate respinge propunerea de sanctionare.

Background. In dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii DNA au dispus, in 24 februarie, clasarea cauzei avand ca obiect infractiunea prevazuta de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influentei ori autoritatii ca persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Anchetatorii au mai decis atunci disjungerea si declinarea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru solutionarea cauzei legata de cinci infractiuni, respectiv: favorizare a faptuitorului; prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului (prevazuta si sanctionata de Legea 115/1999 - a raspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri; fals intelectual.

Pe data de 26 iunie, procurorii Parchetului General au dispus clasarea dosarului privind adoptarea de catre Guvern a Ordonantei 13, care viza modificarea Codurilor penale si introducerea unui prag de 200.000 de lei pentru abuzul in serviciu, anunta News.ro. Adoptarea OUG 13 de catre Guvernul Grindeanu, la finalul lunii ianuarie, a provocat cele mai ample proteste de strada inregistrate in Romania dupa Revolutie.

Decizia Curtii Constitutionale. Pe data de 8 februarie 2017, presedintele Senatului a solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra existentei unui conflict juridic de natura constitutionala dintre Guvernul Romaniei si Ministerul Public - Directia Nationala Anticoruptie, generat de demersurile procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, constand in anchetarea circumstantelor in care a fost elaborat proiectul de ordonanta de urgenta a Guvernului referitor la modificarea si completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedura penala.

Prin decizia nr. 68 din data de 27 februarie 2017, Curtea Constitutionala a decis ca "prin verificarea circumstantelor in care a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal.

Directia Nationala Anticoruptie sustinea ca Ministerul Justitiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul in care proiectul OUG 13 primea, cu foarte putin timp inainte de aprobarea in Guvern, aviz de oportunitate cu observatii si propuneri.

DNA preciza ca actul normativ avea, cu cateva ore inainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infractiuni din domeniul circulatiei rutiere, si al Consiliul Legislativ, cu observatii privind caracterul de urgenta, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul in sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat "pe loc" acest aviz.

UPDATE/Inspecţia Judiciară confirmă oficial acţiunea disciplinară împotriva procurorilor Marius Bulancea, Paul Dumitriu şi Jean Uncheşelu. Potrivit unui comunicat de presă, cei trei procurori sunt acuzaţi de fapte asimilate infracţiunilor de corupţie. Mai exact, cei trei şi-ar fi exercitat funcţia cu rea credinţă în dosarul în care au anchetat modul de adoptare al OUG 13.

"La 5 septembrie 2017 Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de procurorii Marius Bogdan Bulancea – procuror şef secţie – , Paul Silviu Dumitriu – procuror şef adjunct secţie – şi Jean Nicolae Uncheşelu de la Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală („DNA”) pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. t) teza a II-a, „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”, din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată.

În motivarea acţiunii disciplinare s-au reţinut următoarele :

I. Cu referire la nerespectarea normelor de drept procesual care reglementează competenţa DNA:

Prin conduita adoptată de procurorul şef secţie şi procurorul şef adjunct secţie, în ceea ce priveşte înregistrarea denunţului formulat la 31 ianuarie 2017 şi constituirea dosarului cunoscut opiniei publice drept „Ordonanţa 13”, anterior completării denunţului cu elemente noi de natură să atragă competenţa DNA au fost nesocotite dispoziţiile art. 294 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură penală („CPP), art. 58 alin. 1 şi 2 din CPP, dispoziţiile procedurale din Legea nr. 78/2000 şi din Legea nr. 115/1999 la care fac trimitere prevederile art. 3 alin. 1 lit. a, art. 13 şi art. 24 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificările ulterioare.

II. Cu referire la nerespectarea normelor de drept procesual în efectuarea urmăririi penale:

Nerespectarea normelor de drept procesual în exercitarea atribuţiilor de serviciu care impuneau organului judiciar, pe de o parte, soluţia de clasare fără a efectua acte de urmărire penală ca urmare a incidenţei unuia dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale şi, pe de altă parte, să nu dispună începerea urmăririi penale cu privire la faptă, întrucât toate faptele reclamate în cauză priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror (art. 294 alin. 3 din CPP şi art. 315 alin. 1 lit. b din acelaşi cod şi respectiv, art. 305 alin. 1 din CPP).

Totodată, inspectorii judiciari au reţinut în sarcina procurorului şef secţie încălcarea dispoziţiilor art. 304 alin. 2 cu referire la prevederile alin. 1 CPP, manifestată în raport de măsurile dispuse în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în dosar (în legătură cu desemnarea unui al doilea procuror de caz şi cu semnarea a numeroase adrese întocmite în cauză, transmise altor instituţii, având ca obiect solicitările formulate de către procurorii de caz în interesul urmăririi penale efectuate) şi neexercitarea din oficiu a atribuţiilor privind infirmarea actelor sau măsurilor date de procurorii de caz cu nerespectarea dispoziţiilor legale, raportat şi la dispoziţiile art. 30 alin. 1 lit. a din Regulamentul de ordine interioară al DNA, aprobat prin Ordinul nr. 1643/C/15.05.2015 al Ministrului Justiţiei, publicat în Monitorul Oficial nr. 350 din 21 mai 2015.

Urmarea imediată produsă, reţinută în rezoluţie, deşi nu condiţionează existenţa abaterii disciplinare săvârşită în modalitatea identificată (gravă neglijenţă), constă în :

- încălcarea gravă a principiului separaţiei puterilor în stat, garantat de art. 1 alin. 4 din Constituţie, astfel cum s-a constatat deja prin Decizia nr. 68 din 27.02.2017 pronunţată de către Curtea Constituţională, în raport de conduita adoptată de procurorii cercetaţi, care s-au considerat competenţi să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative şi, implicit, legalitatea adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului;

- deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de magistrat, cu consecinţa afectării imaginii justiţiei, ca serviciu public, în raport de faptul că, dată fiind conduita concretă adoptată de procurorii cercetaţi, concretizată în încălcarea normelor de procedură penală arătate, s-a constatat de către Curtea Constituţională, prin aceeaşi decizie, faptul că Ministerul Public nu doar că şi-a depăşit atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar şi-a şi arogat atribuţii ce aparţin Curţii Constituţionale sau puterii legislative.

Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraţilor în cauză.", se arată în comunicatul Inspecţiei Judiciare.

Distribuie Distribuie Comentarii