Influentul cotidian francez France Soir o critică foarte aspru pe șefa CE, Ursula von der Leyen despre care afirmă că i se cam strînge lațul în jurul gîtului în scandalul vaccinurilor, trăgînd-o după ea și pe șefa EPPO, Laura Kovesi. Ziarul o taxează pe șefa CE și pentru recenta imixtiune nepermisă în alegerile din România, care se alătură altor imixtiuni similare în treburile unor state, în afara mandatului său. ”UrsulaGates: pe lîngă plângerile împotriva Ursulei von der Leyen, lobbyștii belgieni Frédéric Baldan și Diane Protat au anunțat că au depus o plângere împotriva Laurei Kövesi, șefa EPPO” titrează France Soir. ”În ciuda numeroaselor manevre ale EPPO și a omertei majorității mass-media, lațul pare să se strângă în jurul Ursulei von der Leyen datorită plângerii penale depuse inițial de Frédéric Baldan. Până în prezent, peste 1 000 de reclamanți s-au alăturat plângerii inițiale, iar mass-media începe să se intereseze de acest caz, care este deja bine mediatizat de presă. La audierea cu ușile închise de vineri, așteptată cu nerăbdare de toate părțile, fără notificare prealabilă, EPPO a precizat că Curtea de Apel se va pronunța la 6 ianuarie 2024 asupra diferitelor aspecte ale cazului (admisibilitatea reclamanților, imunitatea lui von der Leyen și competența EPPO). Prin urmare, președinta Anne-Marie Jacquemart a preferat să amâne ședința fără a stabili o dată, pentru a asculta decizia secției de punere sub acuzare. Această manevră a fost denunțată de toate părțile ca un atac la adresa drepturilor apărării, demonstrând încă o dată jocurile obscure ale agenției de cooperare și coordonare care se numește Parchetul European. Iată un rezumat al principalelor cazuri și controverse în care Ursula von der Leyen a fost sau este implicată. În 2015, ea a fost acuzată de plagiat al tezei sale de doctorat scrisă în 1991. Analizele au arătat că până la 43,5% din paginile tezei sale conțineau plagiat, deși universitatea a concluzionat că nu a existat nicio intenție de înșelăciune și a ales să nu-i retragă diploma. În al doilea rând, „Berateraffäre” sau afacerea consultanților, în care von der Leyen a fost aspru criticată cu privire la gestionarea contractelor atribuite consultanților externi de către Ministerul german al Apărării pe vremea când era ministru al apărării. Criticile se referă la atribuirea de contracte fără un control adecvat și la legăturile informale și privilegiate dintre anumiți consultanți și funcționari ministeriali. Corupție sau nepotism? În plus, în timpul anchetei Parlamentului german privind acest caz, von der Leyen a fost, de asemenea, acuzată că a șters date oficiale din telefonul său. Această ștergere de date ar fi fost justificată din motive de securitate, dar a fost considerată ca sabotarea anchetei. Distrugerea de documente? Apoi există așa-numita afacere „PfizerGate” sau „UrsulaGates”, conform cărții cu același nume a lui Frédéric Baldan. Deși a fost exclusă în mod oficial de la negocierile cu Pfizer privind contractul de vaccinare Covid-19, aproape 1 000 de persoane au depus plângeri penale împotriva sa pentru „interferență cu funcțiile publice, distrugere de documente publice, corupție și dobândirea unui interes ilegal”. Deși Uniunea Europeană nu a cheltuit niciun ban pentru cel de-al treilea contract de vaccinare, Parchetul European a intervenit în acest caz – o intervenție contestată vehement de părțile civile, care consideră că EPPO nu are competență în materie. În cele din urmă, von der Leyen a fost criticată pe scară largă pentru comentariile și acțiunile sale în calitate de președintă a Comisiei Europene pentru ceea ce ar putea fi perceput ca interferență în afacerile interne ale altor state membre. Acest lucru este valabil în special pentru declarațiile sale cu privire la situația politică din Polonia în 2017 sau, mai recent, cu privire la alegerile din România sau la semnarea acordului Mercosur, care a făcut obiectul unor critici acerbe din partea multor țări”. ”În plus, Baldan și Protat au subliniat încă o dată rolul obscur jucat în această afacere de Laura Kövesi, șefa EPPO. De asemenea, aceștia au pus sub semnul întrebării acțiunile jurnaliștilor, sau mai degrabă inacțiunea lor, în fața diferitelor declarații făcute de Kövesi care, după doi ani de anchetă, a declarat că „nu a găsit niciun suspect în acest caz”. În cadrul conferinței de presă, Frédéric Baldan și Diane Protat, răspunzând la întrebarea France-Soir, au declarat că au depus o plângere împotriva lui Kövesi, care se prezintă ca o figură a integrității și a luptei împotriva corupției” mai scrie France Soir. (Traducere și adaptare B.T.I./ inpolitics.ro).

Distribuie Distribuie Comentarii