Dezvăluirile incipiente făcute de Strict secret despre mafia IFN-urilor care emit, în mod ilegal, pentru companii private şi entităţi de stat, scrisori de garanţie, fără acoperire, care devin mai apoi parte integrată au unor dosare de licitaţii alterate sau a unor contracte de atribuire vulnerabile, i-au deranjat maxim pe şmenarii financiar aflaţi în spatele falsei bănci Rochester Bank sau in spatele „brandului” Capidava.

Stresaţi, cei de la Rochester au şi început să lucreze la site-ul web, să-l mai modifice, dar noi suntem atenţi şi facem print screen după orice mişcare.

Dezvaluirile noastre i-au băgat în sperieţi şi pe şmenarii financiar ascunşi după brand-ul Capidava, altă gaşcă de emitenţi de scrisor de garanţie fără acoperire.

Un procuror puţin mai deschis la minte ar înţelege foarte rapid schema de fraudare pe care noi o prezentăm, fiindcă, în esenţă, „strategia” acestor coţcari este grosieră, de anii ’90.

„Umbrela” CAPIDAVA si prăduitorul Vald Ghinescu

Capidava este o marcă înregistrată sub care „stau şi acţionează” în piaţă mai multe sereleuri care se pretind IFN-uri, ba chiar şi SA-uri, ca să dea mai bine în ochii fraierilor. O recunosc si teparii, Capidava este „o marca”.

„Marca” Capidava (sic!) e reprezentata de chichiriciul Vlad Ghinescu, un baiat de bancher din Unicredit, care face bani mai usori decat tata. Din fraude.

Deși doar o „marcă”, Capidava zice pe site-ul .com – domeniu anonimizat, că oferă scrisori de garanție. Hahaha, vorbe pentru naivi!

Schema este în aşa fel făcută, încât dacă vreuna dintre firme „crapă” sau este „curentată” de procurori, sau vreo instanţă constată că „e insolvabilă”, băieţii se „repliază” instantaneu şi creează noi „vehicule” la Registrul Comerţului.

O analiză rapidă a istoricului financiar al acestor „companii – carcasă”, ne arată că cifrele lor de afaceri sunt praf şi pulbere, că au pierderi constante, dar, în mod suspect, capitaluri sociale, imense, de minim 15 milioane de euro. Cum reuşesc ei aceste magii? O să vă spunem mai târziu. Cert este că o „constelaţie” de asemenea pretinse IFN-uri nu încasează comisionul final prin ele însele, ci folosesc un aşa zis agent de încasare, prin care îşi iau „dreptul”.

Exemplu de lucru: Compania X, românească sau străină, vrea să participe la o licitaţie pentru construirea unui tronson de autostradă la CNAIR sau la vreo regională de drumuri şi poduri. Dacă ar merge la orice bancă din România, ca să ceară o scrisoare de garanţie, banca i-ar cere companiei o grămadă de lucruri, printre care şi solvabilitate şi bonitate, căci, în esenţă, acesta este rostul unei scrisori bancare de garanţie: să ofere achizitorului, contractantului, un semn financiar de încredere, că partenerul, sau viitorul prestator este „betonat” din punct de vedere financiar şi că, de exemplu, în cazul unor inadvertenţe, sau lucrări proaste, poate fi penalizat prin accesarea scrisorii de garanţe pentru recuperarea pagubelor.

Nu ne credeti? Pai, hai sa citim ce zice si seful CAPIDAVA Financial, FIRMA CARE NU EXISTA, in ziarul Profit (puteti sa il stergeti, l-am copiat) intr-un articol publicitar platit:

Dar foarte multe companii româneşti sau străine nu au solvabilitatea necesară, aşa că se îndreaptă către „serviciile” financiare oferite de IFN-urile false, ascunse în spatele Capidava şi Rochester Bank, unde practic, nişte escroci, emit la o simplă imprimantă, scrisori de garanţie care valorează chiar mai puţin decât o ceapă degerată.

Planurile de PR de criză ale Capidava, după dezvaluirile Strict Secret

Sunt mii de asemenea falsuri emise în ultimii ani care au fost injectate în licitaţii de tot soiul din ecosistemul de infrastructură românesc.

Dacă ar fi luate toate la purecat – şi mai ales în cazul unor întârzieri sau lucrări majore proaste, sau chiar dezastre: surpări, morţi accidentale, nişte procurori ar avea surpriza să afle că banii nu există, că nici vorbă de solvabilitate şi că toate aceste scrisori de garanţie sunt un mare bluf.

Companiile româneştri şi străine care apelează la Capidava şi Rochester sunt la fel de vinovate, fiindcă ele ştiu caracterul penal al acestei întreprinderi.

Escrocii de la Capidava şi Rochester Bank încasează comisioane necuvenite şi ilegale din care-şi cumpără vile de lux, maşini premium şi şpăguiesc autorităţi. Iar companiile române şi străine nesolvabile preferă să plătească aceste comisioane pentru că scapă repede de rigorile unei bănci şi-şi fac treaba.

Un asemenea agent de încasare este Finance One Paymaster SRL. La origine, adica acum 2 ani, ea se numea Elvivia Functional Foods SRL, apartinea unui macaronar si unui grec. A preluat-o Vlad Ghinescu si i-a dat „marca”, a transformat-o in IFN. O sa intelegeti putin mai jos DE CE aceasta e o schema preferata de gasca de praduitori.

Finance One Paymaster are ca obiect principal de activitate „comert cu ridicata al produselor farmaceutice”, si abia ca obiect secundar celebrul CAEN „Activitati auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activitati de asigurari si fonduri de pensii”.

Ghiveciul asta de CAEN-uri nu streseaza pe nimeni de la BNR. Si mai important, nu are bilant contabil pe 2020 depus la ANAF, asa ca nu stim cat au „incasat” praduitorii.

Dar stim ca actionarul principal din Finance One Paymaster SRL este IFN-ul Finance One SA. Aici vedem, in sfarsit, gasca reunita de praduitori (o parte): precum si mentiunea site-ului capidava.com.

Dar mai vedem ceva: marele IFN de la Capidava e PRAF din punct de vedere financiar.

Planurile de „criza” de la Capidava

După dezvăluirile din Strict Secret au fost şedinţe mari vineri după amiază şi în weekend la Capidava şi la Rochester.

La Capidava, gaşca de prăduitori este mult mai rafinată, are mentalitate de infractor, prăduitorii stabilind mai multe linii de „discuţie”: să stea cineva de vorbă cu jurnalistul Liviu Alexa şi să-l şpăguiască, să-l ia cineva pe Liviua Alexa şi să-l intimideze, ba chiar Alex Floroiu a propus să vorbească cu nişte hackeri să blocheze site-ul strictsecret.ro.

Alţii au propus ca jurnalistul să fie abordat prin intermediul mediului politic sau prin intermediul SIE sau SRI, ha-ha, prostovanii uitând că eu nu am nici un contact cu lumea serviciilor secrete şi că relaţiile mele cu PSD, PNL şi USR sunt foarte proaste.

Gaşca de prăduitori financiar s-a gândit şi să cumpere spaţii largi în presă ca să evite preluarea subiectului meu în media naţională. Au mai facut-o, stiu „calea”.

Mai mult, au luat legătura cu oameni importanţi din Cluj, ba chiar şi-au propus să vorbească cu Vasile Dancu, neştiind, bieţii de ei, că Dancu este criticat constant de mine.

Apoi s-au gândit, având în vedere relaţiile bune ale prpdutorului Vlad Ghinescu de la Capidava, cu Călin Mitică de la Transferoviar, să încerce să mă abordeze aşa, uitând faptul că omul de afaceri Călin Mitică mai bine şi-ar tăia o mână decât să mă sune, fiindcă ştie ce-mi poate capul.

Transferoviar Grup, clientul escrocilor de la Capidava

În fine, în cele din urmă, s-au gândit să apese pe relaţiile tatălui lui Vlad Ghinescu, un mare mahăr de pe zona corporate din Banca Unicredit, un om de altfel corect, nu pezevenghi ca fiul său. Prădătorii financiar însă nu înţeleg că pot oricând să-l sun pe boss-ul Unicredit, Răsvan Radu, şi să-l pun la curent cu orice încercare de intimidare.

Băieţi, aşa cum v-am recomandat, strângeţi-vă bani de avocaţi, fiindcă au să vă calce procurorii.

UN BNR slab si inert – cauza escaladarii escrocheriilor cu IFN-uri

Până atunci, haideţi să vă explic de ce IFN-urile nu au voie să emită garanţii pentru licitaţiile publice. IFN-urile sunt clasificate în două categorii: în Registrul General şi în Registrul Special.

În Registrul General intră orice IFN, mai ales cele pe emiterea garanţiilor pentru că nu există controale „la sânge” din partea BNR şi, mai ales acum, pe timp de pandemie, ai libertatea de a face orice îţi trece prin cap: ai nişte raportări la Comisia de Statistică, nişte raportări la Comisia de Supraveghere, toate făcându-se online, nimic la sediul firmei, aşa încât poţi raporta orice aberaţie financiară doreşti.

Dacă eşti escroc, cum şi ANAF-ul este mai flexibil şi mai relaxat în această perioadă, ai toate premisele să poţi face jocuri ilegale: cumperi un IFN cu 150 de mii de euro şi poţi funcţiona imediat trecând la obiectul de activitate „emitere de garanţii”, iar BNR-ului i se rupe şi-ţi dă voie să faci acest lucru.

Legea 98 a Achiziţiilor publice spune însă foarte clar că instrumentele de garantare pentru emiterea poliţelor de asigurare se vor constitui prin scrisoare emisă de către o instituţie de credit, ori asta înseamnă foarte clar: bancă sau societate de asigurări, sau reţineri succesive. Aşadar IFN-urile emit ilegal documente de garanţie.

De unde ştim despre această perspectivă? De la ANAP – Agenția Națională pentru Achiziții Publice din cadrul Guvernului Romaniei.

ANAP a avut mai multe poziţii în ultimii ani în acest sens spunând clar că aceste pseudo-vehicule financiare nu au voie să emită scrisori de garanţie. Iata un punct de vedere exprimat recent de ANAP in fata instantei judecatoresti:

În cel de al doilea registru, adică în Registrul Special, începe o altă bulibăşeală, o altă gaură în lege de care profită escroci.

Vă dăm un exemplu rapid: firma Pro Capital care nu se numea chiar aşa, ci se numea Sky Motor şi era un IFN din Cluj. I-au schimbat numele, urmand aceeasi „placa” ca la Capidava.

„NOUL” IFN a primit subit şi dintr-o dată o mărire falsă de capital. Cumva, magie-magică, praduitorii au reuşit să strecoare la Registrul Comerţului o hârtie cum că au depus la bancă NUMERAR în cont ŞAPTEZECI ŞI SAPTE DE MILIOANE DE LEI (77.000.000)!!! Adică 16 milioane de DOLARI ÎN CASH, căraţi, probabil cu punga de un leu – adică realizaţi că e o minciună gogonată???!!!

Oameni buni, va dati seama ce TEPE dau astia in rasparul LEGII? Ia, priviti, cum un rahat de SRL, praf si pulbere ca financiare, reuseste, vere, sa puna „jos” in 2019 circa 77 000 000 de lei in cash!

Exact aşa s-a întâmplat şi în cazul CitY Insurance, aceeaşi făcătură – „staţi liniştiţi că avem banii”, când colo aveau doar o hârtie.

Dragi cititori, capitalul social la un IFN exprimă solvabilitatea, iar regementările BNR te obligă să ţii banii în cont, pentru că în funcţie de cât ai capitalul social real, şi nu în hârtii, ai voie să emiţi garanţii de 15 ori suma. Şi tot ce este peste, este ILEGAL.

De aceea, dragii mei, Finace One nu are voie legal să emită garanţii, fiindcă nu au capitalul social real, ci unul „croit” în contabilitate, iar în conturile din bancă bate vântul.

De exemplu, acest Vlad Ghinescu, ca director general, nu îndeplineşte condiţiile reglementate de BNR pentru funcţia ce o ocupă.

Toată această încrengătură de hârtii marchează o fraudă de proporţii. La Capidava, sau Rochester, nu există decât hârtii. De exemplu, hârtii de la off shore-uri constituite în afara UE, off shore-uri care se pretind bănci, aşa cum este cazul Rochester Bank , hârtii care atestă, în mod fals, că există bani depuşi acolo, sau că se primesc linii de finanţare internaţionale – vrăjeală, minciună, înşelătorie!

Niciodată banii nu intră în conturile Finance One, ci se scot de către agentul de încasare.

Mai avem multe exemple în acest sens. Pro Capital, are capitalul social constituit în baza unei hârtii, la fel ca în cazul City Insurance, hârtie scoasă de numitul Sebastian Celea, care se declară beneficiar real al banilor şi care este partenerul altei fantome financiare pe nume Dragoş Cucea, cu pedigree bogat la DIICOT.

Încă un exemplu: Sigma IFN, abia constituit, cu aceeaşi beneficiari reali, la care se mai adaugă sulfurosul Laurenţiu Ivan, fost acţionar la Delta IFN, dat afară de acţionarul majoritar, când a aflat ce face acesta.

Această bulibăşeală instituţională, în care BNR îţi permite să emiţi garanţii, dar nu îţi spune ce fel de garanţii, deşi legea achiziţiilor publice statuează clar că nu au voie IFN-urile să emită scrispri de garanţie, le convine de minune prădătorilor financiari, fiindcă discută de „o industrie” de 100 de milioane de euro, în care doar aceşti actori, puţini la număr, sunt principalii jucători în piaţă şi emit în toată ţara documente false, cu ajutorul brokerilor din întreaga Românie, parte a acestui joc. Discutăm de circa 60 de mii de persoane care brokerează aceste servicii şi fraudează banii statului, făcându-se că uită că sunt complici cu infractorii de la Capidava şi de la Rochester şi că pot face şi ei, oricând, puşcărie.

Să va arătăm și câțiva dintre clienții „Capidava”, firmă care nu există, așa cum au fost ei prezentați pe site-ul capidava.com, de unde avem captura:

Sebastian Celea, INFRACTORUL din spatele Rochester Bank

Poza de mai sus înfățișând un impresionant sediu de bancă e un fals împuțit. Dar poză e afișată pe contul de instagram al „băncii” că să fure ochii naivilor.

Sebastian Celea, Dragoş Cucea, Radu Frâncu, Vlad Ghinescu, Alex Floroiu, Laurenţiu Ivan – au fost parteneri sau prieteni, dar tot nu se ceartă, fiindcă balta are peşte. Fiecare îşi cunoaşte secretele, însă au ajuns la concluzia că nu merită să se atace între ei, ci merită să ciordească mai mult.

Credeţi că este prea tare termenul de infractor? Credeam că v-aţi obişnuit cu Strict Secret să ştiţi că suntem serioşi în tot ce scriem.

Sebastian Celea este un infractor cu state vechi de plată, autorul unor escrocherii imobiliare de răsunet în Franţa unde a şi făcut un an şi jumătate de închisoare. Același „sistem” – un platouaș de firme off-shore și iluzii vândute fraierilor.

El este practic adevăratul „preşedinte” al Rochester Bank şi îi ghidonează pe Miklos Imola şi Miklos Istvan, „săgeţile” sale din Rochester Bank. Laţul este tot mai strâns, fiindcă s-au făcut audieri pentru a justifica tranzacţii de milioane de euro cu monedă virtuală de către Celea.

Dar infractorul asta lucreaza cu TOATE BANCILE COMERCIALE DIN ROMANIA! Cum e posibil????

Dar asta o să lămurim în zilele următoare, cand am să vă prezint în amănunt nişte numere de dosare, nişte relaţionări şi cum arată trepăduşii grupului Capidava şi Rochester Bank, adica o să discutăm despre Oleg Burlacu, „Armando”, Adrian Dan Marin, ţepe date via Gibraltar şi, mai ales, cui din „sistem” dau băieţii ăştia şpăgi ca să fie lăsaţi în pace.

Incheiem cu inca o captura din interviul lui Ghinescu dat catre profit.ro: ar fi fost frumos sa zica altfel – „Obiectivele firmei Capidava Financial, firma care nu exista, sunt de a da cat mai mari tepe Statului Roman, astfel incat eu si asociatii mei sa ne imbogatim si mai tare”.

Distribuie Distribuie Comentarii