Rezervația Gemenele din Retezat este inaccesibilă turiștilor de șapte decenii. Aici, natura este lăsată să evolueze fără a fi afectată de intervenția umană. Imagini realizate de un om de știință dezvăluie cum arată cel mai sălbatic ținut al Retezatului.

Parcul Național Retezat se întinde pe circa 40.000 de hectare în Munții Retezat și poate fi explorat pe mai multe trasee turistice marcate, care pot fi parcurse pe jos de amatorii de drumeții.

Traseele turistice din Retezat duc spre cele mai spectaculoase locuri din munți, vârfurile care ating înălțimi de peste 2.500 de metri altitudine, custurile, căldările glaciare, pajiștile alpine ocupate de animale sălbatice și numeroasele lacuri glaciare.

Rezervația Gemenele din Retezat (video Ottmar Trașcă), un teritoriu de aproape 2.000 de hectare din Parcul Național Retezat, a rămas interzisă turiștilor. Din anii ´50, ținutul sălbatic a intrat în administrarea Academiei Române, în baza unui acord încheiat atunci cu Ministerul Agriculturii. În prezent se află în componența Parcului Național Retezat, administrat de Romsilva prin unitatea sa cu personalitate juridică Administrația Paecului Național Retezat.

Măsura a fost luată de către autorități pentru a proteja locul cel mai sălbatic și mai puțin călcat de oameni de pe teritoriul parcului național, o zonă unde creșteau o mulțime de specii de plante rare și se aflau păduri virgine.

În ultimii ani, câteva zeci de oameni au ajuns în Rezervația științifică Gemenele, însă doar după ce au primit permisiunea Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române.

Dr. Ottmar Trașcă s-a numărat printre puținii oaspeți ai rezervației științifice și a publicat o serie de fotografii cu locurile pe care le-a explorat.

„Rezervația Gemenele a fost creată la inițiativa lui Alexandru Borza și Emil Racoviță în perioada interbelică. Într-adevăr, ca să intri în rezervație, trebuie să ai aprobarea scrisă a conducerii Academiei Române (rezervația este administrată de Academia Română). Dacă dorești să vizitezi rezervația, care este superbă, dar și sălbatică, trebuie să adresezi o cerere către Prezidiul Academiei Române (Comisia Pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii), în care să indici clar obiectivele științifice pe care le urmărești și perioada în care dorești să intri în rezervație. Rezervația Gemenele are și o cabană, numită Casa Laborator (situată la altitudinea de aproximativ 1770 metri), care este într-o stare de degradare destul de avansată. Vestea bună este că, în urma rapoartelor de evaluare pe care le-am întocmit în vara anului trecut împreună cu domnul academician Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice din Iași (un excepțional biolog și om pe măsură) și pe care le-am adresat direct Prezidiului Academiei Române, lucrurile au început să se miște în direcția cea bună și anul acesta au fost aprobate fonduri pentru repararea Casei Laborator”, a transmis omul de știință Ottmar Trașcă.

Potrivit acestuia, vor fi refăcute și marcate traseele din rezervație și vor mai fi reparate inclusiv podețele și indicatoarele degradate din rezervație.

Există încă indicatoare cu Academia Republicii Socialiste România, la 35 de ani de la revoluție, inclusiv pe traseele turistice care reprezintă limitele rezervației, de exemplu pe Șaua Bucura, a arătat acesta.

Rezervația înființată în anii '50

Rezervația Gemenele din Retezat se întinde pe aproape 2.000 de hectare în zona centrală a masivului și este înconjurată de o zonă „tampon” de peste 11.000 de hectare de păduri, delimitată și ea în anii ´50.

„Comparând zona tampon a parcului național cu cea a rezervației științifice, constatăm cu ușurință o mare deosebire între cele două teritorii. Ea se datorează în primul rând acțiunii de ocrotire de care s-a bucurat rezervația științifică, unde vegetația forestieră și cea a golurilor de munte a rămas intactă sau aproape intactă, în timp ce dincolo, în zona tampon, intervenția oamenilor și turismul au provocat unele deprecieri ale frumuseților naturii, animale și vegetale”, informa geograful Nae Popescu, în „Monografia Retezatului”.

Accesul vizitatorilor a fost interzis în ultimele șapte decenii, iar pășunatul și tăierile de copaci au fost oprite pentru a asigura protecția naturii în cel mai sălbatic ținut al Retezatului.

„În rezervaţie se asigură un regim strict de protecţie, prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise doar activităţile știinţifice (alte activități umane fiind interzise), cu acordul Administraţiei Parcului Naţional Retezat. Aici trăiesc multe din cele 1.190 de specii de plante superioare din Retezat, lăsate să se dezvolte liber în habitatul lor natural”, informează reprezentanții Parcului Național Retezat pe pagina rezervației, retezat.ro.

Limitele rezervației aflate în subordinea Academiei Române au fost stabilite în anul 1955 şi se desfăşoară de-a lungul punctelor: Gura Zlata – Valea Zlătuii – Scoaba Retezatului – vârful Retezat – Şaua Retezatului – vârful Bucurei – Poarta Bucurei – vârful Judele – vârful Bârlea – vârful Şesele Mari – vârful Şesele Mici – vârful Zănoaga – Cioaca Radeşului, coborând apoi pe pârâul Turcului, afluent al Zlătuii, până la Gura Zlata.

În centrul rezervației, la 1.770 de metri altitudine, Academia Română a construit în anii ‘50 o stație de cercetare.

„În casa laborator se desfășurau diverse cercetări ştiinţifice, realizate de către specialiștii veniţi să observe habitatele aflate în afara oricărui impact uman. Observând procesele naturale dintr-o Rezervaţie Știinţifică, unde natura lucrează în voie, nestingherită, specialiștii pot face comparaţii, sesizând astfel modificările habitatelor din zonele ariilor protejate unde accesul publicului este permis”, informa administrația PNR.

Pe teritoriul Rezervației Științifice Gemenele sunt permise doar cercetări ştiinţifice, practica studenţilor biologi, geologi, geografi, silvicultori, vizite oficiale ale unor specialişti români şi străini.

Au fost interzise turismul, camparea, focul, abandonarea deşeurilor, tăierea sau deteriorarea arborilor, culegerea sau colectarea de plante şi animale, vânătoarea şi pescuitul, păşunatul, deschiderea de noi poteci sau trasee turistice, alterarea peisajului şi a ambianţei naturale, prin indiferent ce mijloace. Cei care intră nepermis pe teritoriul rezervației științifice riscă amenzi drastice.

De-a lungul timpului, rezervația a fost afectată de intervenția umană. Pentru a împiedica extinderea unor atacuri ale insectelor, unele păduri de pe teritoriul ei au fost tăiate.

În anii ´70 și ´80, peste 30 de kilometri de galerii au fost săpaţi în Retezat, pentru a devia cursul a 12 pârâuri spre lacul de acumulare Gura Apelor, c uprins în amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat.

Un tronson al aducţiunii Râuşor - Gura Apelor (video) are o lungime de 13.780 metri şi a fost săpat pe sub Rezervatia Ştiinţifică Gemenele – Retezat.

După 1990, presupușii urmași ai familiei nobiliare Kendeffy au revendicat păduri aflate pe teritoriul rezervației științifice și au primit titluri de proprietate pentru ele, care ulterior au fost contestate în instanță.

Parcul Naţional Retezat a fost prima rezervaţie naturală înfiinţată în România. Ocupă o suprafaţă de aproape 40.000 de hectare, din care jumătate este acoperită cu pădure.

Retezatul oferă priveliști spectaculoase de la înălţimea vârfurilor de peste 2.500 de metri, acoperite cu zăpadă, şi impresionează prin mulţimea lacurilor sale glaciare. În pădurile sale trăiesc prădători mari, precum ursul, râsul şi lupul, dar şi numeroase animale ierbivore şi peste 185 de specii de păsări.