Joi, 28 noiembrie, se împlinesc 35 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, una dintre marile personalități ale ortodoxei. Mânăstirea Prislop, unde călugărul a fost înmormântat, a devenit în ultimii ani un loc de pelerinaj căutat de români.

Au trecut 35 de de la moartea duhovnicului Arsenie Boca (1910 - 1989), unul dintre cei mai faimoși călugări români din secolul XX. Călugărul pe care Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în acest an în rândul sfinților din calendarul ortodox, a murit în 28 noiembrie 1989 la Sinaia, unde avea un mic atelier, într-o casă unde câteva maici de la Prislop amenajaseră un aşezământ monahal.

O săptămână mai târziu a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, iar în fiecare an, în 28 noiembrie, mii de oameni vin pentru a se reculege în fața locului său de veci.

După moartea călugărului au început să circule o mulțime de legende despre ultimele sale zile din viață. Foști apropiați ai săi au povestit că acesta a murit la Mânăstirea Sinaia, de bătrânețe, slăbit de muncile epuizante și de boli.

Alții au susținut că Arsenie Boca fusese torturat de Securitate, și le-ar fi transmis celor care îl maltratau: „Spuneţi-i lui Ceauşescu că nu mai apucă Crăciunul”.

Un preot susținea că a fost iradiat, însă după ce și-a refenit din suferință, a fost ucis.

„Văzând că părintele Arsenie s-a ridicat din moarte, i-au dat ultima lovitură fatală. A fost dus în pădurea de brazi de la Sinaia şi răstignit. I-au înfricoşat şi pe cei ce au aflat, ca să nu spună adevărul, şi s-a lăţit minciuna aceasta, că părintele Arsenie a murit nu muceniceşte, ci de boală”, relata preotul Petru Vamvulescu.

Martori la înmormântarea duhovnicului

În 4 decembrie 1989, Arsenie Boca a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, locul unde a dorit să îi fie depus trupul.

„Slujba la care au participat mai mulţi preoţi şi o mulţime de oameni apropiaţi părintelui a fost încărcată de emoţie. I-am mulţumit lui Dumnezeu că mi-a dat ocazia să îl conduc pe ultimul drum pe cel pe care îl preţuiam cu toţii. Câteva săptămâni mai târziu urma să aibă loc ceea ce părintele Arsenie Boca prevestise: schimbarea regimului comunist“, relata, pentru adevarul.ro, preotul Octavian Pătraşcu (1939 - 2017).

Fostul preot din Valea Jiului afirma că la înmormântarea duhovnicului Arsenie Boca nu s-au petrecut lucruri neobişnuite. Acest lucru l-au susținut și localnicii din satul Silvaşu de Sus, veniți atunci la mănăstirea aflată la circa trei kilometri de sat.

Alți români s-au lăsat fascinați de relatările stranii despre călugăr (video).

După 1990, mărturiile ciudate ale unor preoți și ale unor români care au susținut că l-au cunoscut pe duhovnic, au fost publicate în mai multe cărți, populare, despre viața și activitatea lui Arsenie Boca. Relatările l-au prezentat pe Arsenie Boca ca fiind un personaj fabulos, capabil să facă minuni și să prevadă viitorul.

Din șirul povestirilor nu au lipsit și scenele neobișnuite de la înmormântarea sa, relatate de oameni care susțineau că l-au condus și ei pe ultimul drum.

„Nu pot uita când au scos sicriul din biserică. Un bărbat, cu ochii mari, înspăimântaţi, şi-a îndreptat mâna spre inimă şi deodată a făcut aşa, în mare şoaptă: Ah! I-am urmărit prin curtea mănăstirii doar-doar voi afla ce-o fi văzut bărbatul acela, şi când mergeam cu toţi spre groapă, am tras cu urechea şi am auzit: cu toate că era amiază, omul văzuse sus, pe cer, o cruce de stele”, relata un preot pe nume Dumitru, de la Mănăstirea Sf. Ilie – Albac, într-o mărturie despre Arsenie Boca.

Gheorghe Silea, un localnic din Sâmbăta de sus, afirma că l-a mirat înfățișarea preotului decedat.

„Când a murit părintele Arsenie a fost pentru prima dată în viaţă când am avut ocazia să-l ating. Obrajii îi erau roşii. A murit joi şi l-au înmormântat luni şi era ca viu atunci. Împrejurul sicriului se simţea mireasmă de mir. Nu au fost la înmormântare atât de mulţi, cum mă aşteptam”, relata acesta potrivit crestinortodox.ro.

O călugăriță care susținea că a participat și ea la slujbă a relatat că preotul ar fi deschis ochii

„La înmormântare, când s-a întors sicriul cu 180 de grade, pentru a pleca spre cimitir, am văzut foarte clar cum părintele Arsenie a deschis ochii! I-am văzut clar ochii albaştri. Eram foarte aproape de sicriu. Când am auzit că şi alţii au văzut acest lucru, am înţeles că nu a fost o nălucire”, relata maica Adriana, de la Schitul Cornet, potrivit autorilor unei cărţi despre Arsenie Boca.

O altă româncă a relatat că a fi simţit un miros puternic de smirnă care ieșea din mormânt. „L-au înmormântat şi când să tragă pământ pe sicriu, ieşeau aburii ca de la un canal cu apă fierbinte: era smirnă şi tămâie. Toată lumea s-a umplut de smirnă şi tămâie. Mi-a rămas în haină, un an de zile, mirosul de smirnă şi de tămâie”, susținea Letișa Suciu, într-una din cărțile despre Arsenie Boca.

Alții au povestit și detalii ciudate despre evenimentele petrecute după înmormântarea călugărului. Unul dintre ei, preotul Petru Vamvulescu, relata că acesta fusese scos de trei ori din mormânt.

„Prima dată, la trei zile de la îngropare, fiindu-le frică la securişti să nu învieze, cum îi era frică lui Irod. A doua oară l-au scos după un an, fără explicaţii, iar a treia oară acum vreo şase ani. Atunci a ieşit un izvor de apă din mormântul Părintelui Arsenie, care n-a putut fi oprit. Capacul de sicriu a fost găsit dat într-o parte, iar oasele pline cu apă şi noroi. Au fost spălate şi aşezate într-un sicriu nou, din stejar. Am sărutat sfintele oase şi mai ales capul, care era înmiresmat", relata preotul, susținând că i-a fost ucenic lui Arsenie Boca.

Cărțile despre Arsenie Boca au stârnit controverse

După 1990, o serie de cărți despre Arsenie Boca au devenit extrem de populare, însă Zamfira, născută Julieta Constantinescu (1925 - 2005), stareța Mănăstirii Prislop și cea care i-a fost alături în ultimele patru decenii ale vieții lui, a negat veridicitatea lor.

„Un lucru care trebuie lămurit este ciudata apucătură a unor așa-ziși credincioși, care pretind că îl cunosc de nu știu când pe părintele (deși ar fi trebuit să aibă cel puțin 70 de ani să îl fi putut cunoaște la Mănăstirea Sâmbăta) și care cred că au ei datoria să-l facă ei cunoscut pe părintele. Adună ziceri sau predici de-ale părintelui pe care le mai modifică și le amestecă cu predici făcute de ei, scot texte din contexte, copiază de pe unde pot prima schiță a Cărării, le multiplică și în felul acesta își fac o sursă de câștig, inducând în eroare suflete simple și necunoscătoare”, arăta stareța Zamfira, la finalul volumului „Cărarea împărăției” - care conține scrierile lui Arsenie Boca.

Arsenie Boca, printre victimele regimului comunist

Născut în 29 septembrie 1910 la Vața de Sus, în județul Hunedoara, Arsenie Boca a slujit la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, în Făgăraș, între anii 1939 - 1948, apoi la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului, până în 1959.

Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat pe lista neagră a autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare. Arsenie Boca a fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să muncească la Canalul Dunăre - Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor ‘50 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea.

Din 1959, regimul comunist i-a interzis să mai poarte haina preoțească, iar mănăstirea Prislop a devenit azil de vârstnici. Călugărul a continuat să fie urmărit de Securitatea statului comunist până în ultimele sale zile de viață.

„Părintele Arsenie a fost căutat ca un ”om cu dar de la Dumnezeu“ de credincioşi şi în vremea când a lucrat, ca pictor de icoane, în cadrul atelierelor de pictură ale Patriarhiei din Bucureşti, pînă în anul 1969, precum şi la biserica parohială din satul Drăgănescu, de lângă Bucureşti, pe care a împodobit-o cu o minunată pictură, şi unde iubitorii de învăţătură şi de osteneală au putut să-l găsească, în anumite zile, până în anul 1988”, arăta preotul Teofil Părăianu (1929 - 2009), apropiat al duhovnicului.

Arsenie Boca a murit la 28 noiembrie 1989, în Sinaia, la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop din Hunedoara, în 4 decembrie 1989.

Încă din anii ‘90, duhovnicul Arsenie Boca a fost numit de numeroși români „sfântul Ardealului”, chiar dacă trecerea sa în rândul sfinților a fost aprobată de Biserica Ortodoxă Română abia în luna iulie 2024.