Aceste două ţări caucaziene s-au confruntat într-un război de şase săptămâni în 2020 pentru controlul asupra Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă azeră cu populaţie majoritar armeană care, susţinută de Erevan, a făcut secesiune faţă de Azerbaidjan în anii 1990, transmite AFP, potrivit Agerpres.
O încetare a focului negociată sub medierea Rusiei a pus capăt luptelor, care s-au soldat cu peste 6.500 de morţi. În urma acordului, Erevanul a cedat teritorii către Baku, iar Moscova a desfăşurat o aşa-zisă forţă de menţinere a păcii.
„Unităţile forţelor armate armene se întorc în Armenia ca urmare a încetării focului. Procesul (...) se va încheia în septembrie”, a anunţat marţi secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian.
Dar forţele separatiste armene care se află încă în zonă „vor rămâne acolo”, a precizat Grigorian, potrivit Armenpress.
Vineri, preşedintele azer Ilham Aliev i-a reproşat Armeniei că îşi retrage prea greu forţele din Nagorno-Karabah.
Azerbaidjanul şi Armenia au început un proces de normalizare a relaţiilor care decurge destul de lent. Miniştrii de Externe ai celor două ţări s-au întâlnit în weekend în Georgia pentru primele discuţii directe de la sfârşitul războiului din 2020.
De asemenea, preşedintele Ilham Aliev şi premierul armean Nikol Paşinian s-au întâlnit de două ori la Bruxelles în ultimele luni, ca parte a unei medieri sub egida Uniunii Europene (UE). Potrivit UE, ei ar urma să se reîntâlnească în iulie sau august.
Cu toate acestea, de la sfârşitul războiului, tensiunile au rămas ridicate în jurul Nagorno-Karabah. Mai multe incidente soldate cu morţi au opus forţele armene şi azere la graniţă.