Armenia a acuzat joi Azerbaidjanul că pregăteşte o „provocare militară", concentrând soldaţi de-a lungul frontierei dintre cele două ţări rivale din Caucaz şi lângă regiunea disputată Nagorno-Karabah.

Poziție defensivă armeană FOTO arhivă Adevărul

„Azerbaidjanul îşi manifestă intenţia de a întreprinde o nouă provocare militară împotriva Nagorno-Karabah şi Armeniei", a declarat prim-ministrul armean Nikol Paşinian. „Situaţia militară şi politică din regiunea noastră s-a degradat puternic", a deplâns Paşinian, în timpul unei reuniuni a guvernului de la Erevan.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe azer a denunţat „o nouă manipulare politică mincinoasă". „Armenia trebuie să abandoneze revendicările sale teritoriale faţă de Azerbaidjan, să pună capăt provocărilor militaro-politice şi să înceteze să creeze obstacole în faţa procesului de pace", a subliniat ministerul azer într-un comunicat.

Acest schimb de acuzaţii intervine cu puţin timp înainte de alegerile anticipate organizate pentru alegerea liderului regiunii disputate, alegeri prevăzute să aibă loc sâmbătă. De asemenea, în câteva zile trebuie să aibă loc exerciţii militare comune ale Armeniei şi forţelor de menţinere a păcii ale SUA. Kremlinul le-a denunţat joi, afirmând că acestea vor mina stabilitatea în Caucaz.

„Desigur, derularea unor astfel de exerciţii nu contribuie la stabilizarea situaţiei şi la întărirea atmosferei de încredere în regiune", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmând că, în pofida criticilor armene,

„Rusia continuă să asigure funcţiile sale de garant al securităţii" regionale. Armenii reproşează Moscovei şi trupelor sale de menţinere a păcii că nu îşi îndeplinesc misiunea, lăsând Azerbaidjanul să blocheze un drum-cheie pentru aprovizionarea regiunii Nagorno-Karabah.

Armenia şi Azerbaidjan au purtat două războaie pentru suveranitatea acestei regiuni muntoase, populată majoritar de armeni, dar recunoscută pe plan internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan. Cel mai recent război dintre Baku şi Erevan, în 2020, s-a soldat cu înfrângerea Armeniei, care a trebuit să cedeze teritorii Azerbaidjanului în şi în jurul Nagorno-Karabah.

Tensiunile s-au agravat în ultimele luni, cu incidente armate intervenind în mod regulat la frontieră. Procesul de pace se află de atunci într-un punct mort, în pofida eforturilor de mediere din partea Rusiei - ţară cu influenţă istorică în această regiune -, a europenilor şi SUA.

Tensiunile s-au agravat şi mai mult de la începutul lui iulie, când Azerbaidjanul a închis circulaţia în trecătoarea montană Lacin, singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de Armenia, generând penurii în regiune.