România a anunțat că „iese la cumpărături” și va achiziționa diverse arme, de la tancuri la noi sisteme Patriot. Generalul (r) Alexandru Grumaz explică ce ne lipsește în acest moment și ce arme ne-ar mai trebui pentru a fi cu adevărat în siguranță.

Invadarea Ucrainei de către trupele Federației Ruse a demonstrat încă o dată că norii negri ai violenței nu au apus, chiar dacă aproape nimeni nu se mai aștepta la un război în Europa mileniului 3.

Pe acest fond de instabilitate, tot mai multe țări au decis să crească cheltuielule cu înarmarea, deși Europa și nu numai traversează o perioadă de secetă economică, iar banii cheltuiți pe arme și-ar fi găsit și alte nevoi.

Însă climatul de insecuritate și teama de o escaladare în Ucraina ce ar duce la extinderea războiului face guvernele din întregul continent să nu mai țină cont de prioritățile economice și să investească în armament .

Fin analist militar, generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA, cu Master în Strategia Resurselor de Apărare Națională și al Senior Executives Programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University, iar azi e președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.

Într-o analiză pentru „Adevărul”, generalul explică ce arme ar avea nevoie România pentru a se pune la adăpost în cazul unui ipotetic atac dinspre răsărit.

Prioritatea zero, o fabrică de pulberi

În opinia sa, prioritatea zero ar fi construirea unei fabrici de pulberi în România. „În primul rând, aș construi fabrica de pulberi atât de necesară. Produceam în anii 1990- 2000 pulberi la Făgăraș și la Victoria. Într-un final, după 2000, fabrica de la Făgăraș a fost tăiată și vândută la fier vechi pentru o datorie de 200.000 euro către Primăria din Făgăraș, iar cealaltă a fost băgată în conservare în urmă cu 14 ani. Importăm pulbere din Serbia fabricată cu componente chimice din Rusia. Orice țară serioasă din Uniunea Europeană şi din NATO trebuie să aibă şi să poată produce propria pulbere. Este o prioritate maximă a noastră”, punctează generalul.

Deși s-a încercat un nou proiect în această direcție, tentativele autorităților au eșuat rând pe rând, lamentabil.

„Deși s-au purtat discuții cu o serie de companii dintre care pot enumăra companiile Bowas, GD-OTS, Northropp Grumman, Chemring Energetics UK, EURENCO nu s-a ajuns la un rezultat. Doar Rheinmetall a agreat implicarea în proiect, apoi a denunțat Memorandumul”, explică generalul Grumaz.

El mai reamintește că, după ce au discutat cu toate marile companii capabile să construiască o instalație nouă de pulberi, fără succes, cei de la Romarm au afirmat că singura opțiune, în prezent, o reprezintă colaborarea cu cei de la Epstein, o companie americană cu numeroase contacte în domeniu.

Corvete și submarine pentru apărarea la Marea Neagră

„Al doilea obiectiv pe agendă ar fi asigurarea unei forțe navale competitive la Marea Neagră. Resuscitarea programului de corvete și crearea unui program de producere în cooperare cu francezii, olandezii sau nemții a unor submarine. De asemenea, sunt necesare noi nave vânătoare de mine, dar și să se modernizeze actualele nave purtătoare de rachete. Modernizarea fregatelor tip-22 ar trebui, pentru numele lui Dumnezeu, odată începută și dotate cu armament de ultimă generație”, subliniază generalul Grumaz.

Forțele Navale Române operează patru sisteme mobile de apărare de coastă 4K51 Rubezh achiziționate de la Uniunea Sovietică la sfârșitul anilor 1980, spune el. Aceste sisteme folosesc rachete SS-N-2 C/D Styx (P-20/22), care sunt învechite și nu sunt capabile să facă față amenințării în creștere din Marea Neagră.

„Trebuie să achiziționăm sistemul american Harpoon spre exemplu sau sisteme mobile noi de apărare de coastă de la alte companii precum MBDA, Kongsberg, Boeing și Saab pentru a ne proteja împotriva atacurilor amfibii și a incursiunilor în apele noastre teritoriale”, adaugă înaltul ofițer.

Irone Dome al Israelului, pe lista de cumpărături

Ar fi însă nevoie și de alte investiții masive, în sisteme de apărare antiaeriană și nu numai. „M-aș ocupa de sistemele de apărare antiaeriană SHORAD – VSHORAD pentru Forțele Aeriene şi sisteme de arme SHORAD-VSHORAD pentru Forțele Terestre, inclusiv suportului logistic şi a echipamentelor specifice de instruire şi antrenament. Aici desigur sistemul NASAMS (Norwegian/National Advanced Surface to Air Missile System) cu cele două rachete AMRAAM și AIM-9X poate acoperi cerințele pentru rază scurtă și rază foarte scurtă. Sistemul NASAMS mai presupune un radar activ 3D Raytheon AN/MPQ-64F1 Sentinel, un sistem pasiv electrono-optic cu senzori în infraroșu, precum și unul sau mai multe lansatoare multiple ce permite folosirea mai multor tipuri de rachete”, detaliază generalul.

Iron Dome, celebrul sistem de apărare israelian, ar fi la fel de necesar.

„Aș relua discuțiile despre Iron Dome având în vedere lecțiile din Ucraina. Iron Dome este un sistem defensiv anti-aerian dezvoltat de Israel și care a devenit celebru pentru succesul său împotriva loviturilor de rachete neghidate de 122mm de tipul celor lansate din sistem BM-21 Grad de ruși. Mai exact, Iron Dome, așa cum a fost el folosit de Israel, este un sistem de tip C-RAM (Counter rocket, artillery, and mortar) conceput să intercepteze proiectilele neghidate, obuze și lovituri de artilerie și mortiere”, argumentează generalul.

Tancuri și elicoptere de atac

România a anunțat în urmă cu câteva săptămâni că va cumpăra tancuri Abrams din SUA. Generalul Alexandru Grumaz spune că numărul achizițiilor ar trebui sporit considerabil. Elicopterele de atac sunt la fel de necesare, crede el.

„Desigur, procurarea a 54 de tancuri Abrams este un început, dar numărul lor trebuie crescut la cel puțin 500. Elicopterele de atac sunt într-o listă de priorități având în vedere rolul lor în lupta împotriva tancurilor. Avem fabrică la Brașov IAR cu o experiență bogată în construcția de elicoptere militare. Am negociat în 30 de ani de nenumărate ori cu Bell Helicopter, ultima dată pentru 21 UH-1Y Venom. CSAT-ul a aprobat dotarea cu 45 de elicoptere de căutare & salvare și elicoptere (medvac) medicale în perioada 2019-2028. Dar elicoptere de atac? Nu vrem să facem cu americanii, dar de ce nu le cerem francezilor să coopereze cu noi în producerea modelului Eurocopter Tiger că tot au fabrică la Ghimbav?”, se întreabă generalul Grumaz.

Obuzierele autopropulsate, care și-au dovedit valoarea în Ucraina, ar trebui înscrise și ele pe „lista de cumpărături”, consideră înaltul ofițer: „Nu în ultimul rând achiziționarea de obuziere autopropulsate de 155 mm sau chiar cumpărarea unei licențe din Coreea de Sud sau de la cine oferă așa ceva și producerea lor în țară.”

Grumaz și-a amintit că a discutat personal cu unul dintre subsecretarii de stat din SUA pentru a achiziționa obuziere. Se întâmpla chiar în anii '90, dar de atunci România nu a rezolvat în totalitate asta.

„Discutam de obuziere din anii 1997 de la prima întâlnire cu subsecretarul de stat de la achiziții și logistica din Pentagon, dr. Paul Kaminsky. Atunci o comisie din SUA a analizat câteva fabrici de armament din România și a lăsat un ghid de modernizare a lor pe anumite produse, inclusiv un tun autopropulsat de 155mm (pe care eram capabili să-l realizăm cu sprijinul lor). Menționez că nu îmi doresc un model de tehnică sau altul, important este se ne asigurăm off-set și producție în țară. Trebuie să remodelăm idolatria de apărare la un nivel pe care ni-l permitem”, a încheiat generalul Alexandru Grumaz.