Contraamiralul de flotilă Liviu Coman, locțiitor al șefului Statului Major al Forţelor Navale, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care sunt punctele forte și minusurile forțelor pe care le conduce, dar și care ar fi armele cu care România ar putea descuraja orice potențial inamic.

La summitul NATO de la Vilnius , desfășurat în zilele de 11 și 12 iulie, principala temă, alături de Ucraina, este felul în care Alianța își va proteja membrii, inclusiv țările din flancul estic și bazinul Mării Negre, printre care se regăsește și România.

Numeroși analiști au avertizat că România ar putea fi vulnerabilă în cazul unui atac pe mare din cauză că Forțele Navale Române ar fi fost neglijate de autorități în ultimele trei decenii, iar armamentul de care dispun este învechit și depășit pentru a face față unei ipotetice agresiuni.

Pentru un punct de vedere oficial, „Adevărul” a discutat cu contraamiralul de flotilă Liviu Coman, locțiitor al șefului Statului Major al Forţelor Navale și al doilea om din Forțele Navale Române.

România e membru al Alianței Nord Atlantice, cea mai puternică alianță militară din lume, ceea ce îi garantează securitatea, subliniază el. Programele de înzestrare ale Armatei Române sunt și ele esențiale.

Puncte tari, puncte slabe

„Unul dintre punctele tari ale noastre este dat de procesul de modernizare rapidă, care a început în anul 2017, prin alocarea a 2% din PIB pentru bugetul Apărării, din care aproximativ 20% pentru modernizare și achiziții de tehnică de luptă modernă. Din anul 2023, procentul de alocare bugetară a crescut la 2,5%, aspect care demonstrează că obiectivele programelor de modernizare cuprinse în conceptul «Armata 2040» vor fi îndeplinite”, spune contraamiralul Coman.

Însă el admite că există și unele minusuri. „Din punctul de vedere al Forțelor Navale, un punct slab în evoluția și dezvoltarea categoriei noastre de forțe armate îl reprezintă vechimea platformelor navale și interesul scăzut al operatorilor economici din domeniul naval, mă refer la șantierele navale, pentru executarea unor lucrări complexe de modernizare a navelor pe care le avem în dotare, dar întotdeauna specialiștii noștri au găsit soluții pentru a ne îndeplini misiunile”, adaugă el.

Iar dacă numeroși analiști avertizează că fără corvetele și submarinele despre care se vorbește de ani de zile suntem extrem de vulnerabili, contraamiralul e de o cu totul altă părere. Totuși, chiar și el admite că mai sunt destule de făcut.

Ce e de făcut

„Forțele Navale parcurg, în ultimii ani, un program ambițios de modernizare. Menționez Programul SIML (Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă), sistem care va intra în dotarea noastră anul viitor, Programele «Submarin împotriva amenințărilor de suprafață și subacvatice» și «Nave tip vânător de mine», care au fost aprobate de Parlamentul României anul acesta și vor contribui substanțial la întărirea capabilităților noastre de luptă anti-mină. Programul de achiziție elicoptere de luptă navalizate H215M, aprobat de Parlament anul trecut, programul de modernizare nave purtătoare de rachete, la fel, aprobat deja, de dotare cu nave de intervenție pentru scafandri, cu vehicule amfibii de asalt pentru infanteria marină. Toate aceste programe contibuie la dezvoltarea capacității Forțelor Navale Române de a executa misiuni de asigurare a libertății de navigație și de apărare a elementelor de infrastructură critică națională sau emergentă, în spațiul maritim și fluvial românesc”, mai spune el.

Până atunci, Forțele Navale continuă o serie de programe de reparații capitale și modernizare.

„Până la finalizarea acestor programe, continuăm programele de reparații capitale și de modernizare a platformelor navale aflate în serviciu, pentru a ne îndeplini obiectivele, și mă refer la lucrările major efectuate la 11 nave, la elicopterele Puma Naval, precum și la cazărmile noastre și infrastructura de învățământ în care se formează generațiile viitoare de marinari”, susține contraamiralul.

În acest moment, subliniază el, România se află în siguranță și nu există niciun risc la adresa securității țării.

Noul cadru strategic

Periodic, se desfășoară Conferința Doctrinară a Forțelor Navale, mai arată contraamiralul. Anul trecut, tema centrală a acestei conferințe doctrinare a fost „Alinierea documentelor din domeniul doctrinar la noul cadru strategic de apărare la nivel național, NATO și UE”. După începerea războiului din Ucraina, punctează contraamiralul Liviu Coman, s-au produs modificări semnificative în domeniul conceptual doctrinar. Mediul de securitate regional s-a schimbat dramatic, ca urmare a declanșării agresiunii Federației Ruse în Ucraina, iar acest război convențional și informațional are implicații și consecințe grave atât la nivel regional, cât și la nivel global.

„După penultima conferință doctrinară a Forțelor Navale, care a avut loc în anul 2019, la nivel conceptual, au fost modificate documente naționale relevante în domeniul doctrinar și în cel al strategiilor, precum «Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024» (ediție 2020) și «Strategia Militară a României» (ediție 2021), iar la nivelul Alianței Nord Atlantice a fost elaborat un nou concept strategic al NATO, (ediție 2022) și la nivelul Uniunii Europene a fost elaborat documentul «Busola strategică a UE» (ediție 2022)”, detaliază contraamiralul, înainte de a încheia.

„Acest cadru doctrinar nou a determinat actualizarea Doctrinei Forțelor Navale și, pe parcursul anului 2022, prin efortul conjugat al ofițerilor din comanda și din statele majore ale marilor unități și a divizioanelor de nave, a fost revizuit documentul fundamental al Forțelor Navale și a fost realizat un concept nou, adaptat contextului de securitate”, conchide contraamiralul Coman.