Supravieţuirea Ucrainei ca stat suveran ar putea fi decisă în Donbas , ea depinzând de armele pe care ucrainenii le pot folosi pentru a-i contracara pe invadatorii ruşi. În consecinţă, conducerea ucraineană cere cu vehemenţă ţărilor occidentale să echipeze forţele armate ale Kievului cu arme grele, între care obuziere şi lansatoare de rachete multiple, precum şi nave de război, elicoptere şi avioane de luptă.

Între timp, practic toate ţările NATO au furnizat cel puţin arme de calibru mic, echipamente de protecţie sau muniţie, dar nu şi arme grele de atac. Prea mare a fost teama că Rusia ar putea să considere un astfel de gest drept implicare în război şi, prin urmare, să aibă un motiv pentru a ataca NATO.

Acum, odată cu ofensiva majoră în curs de desfăşurare în Donbas, tot mai multe state NATO par să renunţe la aceste preocupări şi anunţă livrarea diferitelor sisteme de armament. Deşi unele aspecte rămân secrete, altele sunt deja cunoscute.

Republica Cehă

Guvernul de la Praga a fost printre primii care au promis că vor furniza arme Ucrainei. Încă din ianuarie, în contextul desfăşurării de trupe ruseşti la graniţa ucraineană, Republica Cehă a furnizat Ucrainei muniţie pentru puşti şi obuze de tancuri care se potrivesc cu sistemele de armament sovietice pe care multe state din fostul Pact de la Varşovia le mai au încă în arsenalele lor.

Se pare chiar că Republica Cehă este şi prima ţară care a furnizat Ucrainei tancuri din aceste stocuri. Nu doar vehiculul de luptă al infanteriei BMP, ci şi câteva zeci de tancuri de luptă T-72, ambele folosite oricum de armata ucraineană.

Polonia

Chiar şi înainte de război, Polonia a contribuit la modernizarea armatei ucrainene, furnizând ţării vecine sisteme de armament de producţie rusească, unele dintre ele fiind dezvoltate ulterior, dar şi muniţie.

Încercarea Poloniei de la începutul lunii martie de a furniza Ucrainei avioane de luptă MiG-29 a fost zădărnicită de partenerii săi din NATO. La începutul lunii aprilie, Varşovia a adus în discuţie amplasarea armelor nucleare americane în ţară. Acum, Polonia promite şi alte livrări de armament greu, dar nu oferă detalii.

Slovenia

Slovenia ar fi şi ea dispusă să ofere Ucrainei tancuri din stocurile sovietice. Germania a oferit ţării vehicule de luptă de infanterie Marder şi Luchs şi vehicule blindate de recunoaştere. Potrivit agenţiei de ştiri DPA, Slovenia cere inclusiv modelele moderne succesoare Puma şi Boxer, precum şi înlocuirea tancurilor de luptă principale cu Leopard 2 de producţie germană.

Turcia

În ultimii ani, Turcia a vândut Ucrainei cel puţin 20 de drone de luptă şi de recunoaştere Bayraktar TB2. Deşi livrările nu au legătură cu invazia rusă, ele se numără printre puţinele arme ofensive grele din ţările NATO pe care Ucraina le-a folosit deja.

Germania

Guvernul german refuză în continuare să furnizeze Ucrainei arme grele din dotarea Bundeswehr (armata federală). În schimb, oferă Kievului arme antitanc, grenade, drone, echipamente de protecţie şi muniţie din stocurile industriale.

Cea mai ”grea” ofertă conţine douăsprezece mortiere cu un calibru de 120 de milimetri şi o rază maximă de tragere de aproape 7,5 kilometri.

Alte ţări NATO

În vreme ce Italia şi Franţa au făcut puţine anunţuri publice cu privire la livrările de arme către Ucraina, alte ţări NATO au anunţat furnizarea de armament greu. Între acestea Belgia, Norvegia şi Canada.

Ceva mai clari au fost premierul britanic Boris Johnson, care a menţionat rachete pentru atacuri asupra ţintelor maritime şi omologul olandez Mark Rutte, care a vorbit despre vehicule blindate.

Statele Unite

De departe, cea mai mare contribuţie la echiparea armatei ucrainene a venit până acum din partea SUA. Astfel, de la începutul războiului, Washingtonul a alocat aproximativ 2,5 miliarde de dolari în acest scop. Datorită rachetei antitanc portabile Javelin, ucrainenii au reuşit să distrugă nenumărate tancuri ruseşti. Cu toate acestea, experţii spun că aceste sisteme sunt nepotrivite pentru bătălii în câmp deschis, care par iminente.

Săptămâna trecută, Pentagonul a anunţat că va livra în cel mai scurt timp 18 obuziere de câmp cu 40.000 de cartuşe, 300 de "drone rucsac" Switchblade şi 300 de vehicule blindate, precum şi unsprezece elicoptere de transport MI-17 de fabricaţie rusească, care pot fi echipate şi cu sisteme de armament exterior, cum ar fi rachete aer-sol.

Primele livrări parţiale ar fi ajuns deja pe front. De asemenea, ar în curs de desfăşurare şi instruirea soldaţilor ucraineni în vederea utilizării obuzierelor autopropulsate, care pot trage proiectile ghidate prin GPS. Iar joi, preşedintele SUA a promis un ajutor suplimentar.

Uniunea Europeană

De la începutul războiului, Uniunea Europeană a alocat 1,5 miliarde de euro din fonduri proprii, cunoscute sub numele de facilităţi de pace, pe care statele membre le pot folosi pentru a cumpăra "echipamente de protecţie personală, truse de prim ajutor şi combustibil, precum şi echipamente militare şi platforme capabile să folosească forţa letală în scopuri defensive" pentru Ucraina. Prin urmare, armele grele, aşa cum multe state membre doresc acum să furnizeze, nu pot fi finanţate din această sumă.

Niciun avion de vânătoare livrat până în prezent

Marţi, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, anunţase că Ucraina a primit inclusiv avioane de luptă MiG-29 de la alte state din fostul Pact de la Varşovia. Kirby a retractat ulterior informaţia, precizând că au fost livrate doar piese de schimb pentru a repara avioanele avariate.

Însă dezbaterea privind livrarea de avioane MiG-29 din Polonia, România şi Bulgaria continuă. De precizat că piloţii ucraineni zboară şi ei pe acest tip de avion. Astfel, spre deosebire de avioanele occidentale, aceştia ar putea folosi MiG-urile fără a avea nevoie de instructaj suplimentar.

Jan D. Walter - Deutsche Welle