Contraofensiva a debutat șovăitor, cu pierderi ”de moral” pentru ucraineni. De la lansarea sa la începutul lunii iunie, contraofensiva ucraineană a suferit pierderi semnificative: zeci de vehicule au fost avariate și distruse în câmpuri de mine dense și sub focul aerian și al artileriei ruse.
Pierderile, cauzate de câmpurile minate și de loviturile cu rachete antitanc, au forțat comandamentul militar să-și ajusteze tactica.
Vehicule blindate occidentale distruse în contraofensivă / Foto ministerul rus al apărării, via Izvestia
După câteva săptămâni, Kievul și-a schimbat abordarea și a trecut la utilizarea artileriei în masă, depășindu-i pe ruși ca rază de acțiune și precizie. De asemenea, o parte importantă din echipamentele avariate în primele zile ale contraofensivei a fost sau este deja în curs de a fi recondiționate de o mică ”armată” de mecanici și ingineri care acționează la câțiva kilometri de linia frontului, așa cum arată și un reportaj NYT .
Un Monte Cassino ucrainean? Principala problemă a ofensivei sunt minele
O treime din Ucraina este un câmp minat. Deminarea teritoriilor necesită zeci de ani. Sursa foto: rada.gov.ua.
Spargerea liniilor de apărare atent construite ale ocupanților ruși ar deschide calea ucrainenilor să străpungă coridorul care leagă Rusia de Crimeea anexată. Totuși, progresul este unul lent, pentru a evita pierderi masive în rândul militarilor și a echipamentelor Armatei ucrainene.
Progresul a fost raportat de Statul Major ucrainean și confirmat de bloggerii militari ruși, în general bine informați, de pe rețeaua de socializare Telegram. De asemenea, situația este confirmată cu prudență de analiștii Institutului pentru Studierea Războiului și Informațiile Militare Britanice.
Unii comentatori au încercat să facă o paralelă în istorie și să asemene ofensiva de acum cu asaltul asupra Monte Cassino. Așa cum remaca și publicația The Telegraph , ambele bătălii sunt exemple de manevre combinate de arme, dar ucrainenii nu au nici pe departe puterea aeriană pe care Aliații o aveau în 1944 pentru a pregăti câmpul de luptă, permițând tancurilor și infanteriei să se deplaseze sub un fel de acoperire aeriană.
Unitățile militare ucrainene încă testează fortificațiile rușilor și au angajat doar aproximativ o treime din forțele lor.
Spre deosebire de 1944, elementul principal de asalt e reprezentat de cele două divizii blindate echipate cu tancurile occidentale și vehiculele blindate de luptă, care vor fi folosite pentru a pătrunde în breșă odată ce aceasta va fi creată. De asemenea, armele de mare precizie, primite din Occident, au rolul de a dezactiva lanțul logistic rusesc.
Odată breșa creată, forțele ruse nu ar mai putea rezista și ”similar căderii lui Monte Cassino, formațiunile blindate ucrainene ar putea să-i distrugă rapid pe rușii din Crimeea”, explică publicația britanică.
Mișcarea forțelor ucrainene este evidentă în trei locuri pe frontul de sud:
-
de-a lungul râului Nipru din regiunea Herson;
-
spre orașul important din punct de vedere strategic Melitopol (pe care rușii îl folosesc ca centru logistic) și spre Berdiansk, ambele din regiunea Zaporijia;
-
la sud de orașul Velika Novosilka, unde se întâlnesc regiunile Zaporijia și Donețk.
De asemenea, contraofensiva continuă și în estul Ucrainei, pe direcția Bahmut.
La rândul său, Armata rusă încearcă slăbirea inamicului prin acțiuni de luptă în estul țării, în apropierea Lîman, Bahmut și Kupiansk, însă numărul atacurilor rusești de-a lungul liniei frontale de est a scăzut pe măsură ce Rusia încearcă să se regrupeze și să-și reconstruiască forțele, a declarat ministrul adjunct al apărării, Hana Maliar.
1. Atacuri izolate pe malul estic al Niprului
În timpul debarcării, militarii ucraineni au reușit să treacă râul Nipru în regiunea Herson și să ocupe satul Kozachi Laheri. Au creat astfel un cap de pod pe malul de est al râului ocupat de ruși, confirmat și de raportul public al Serviciului de informații militare britanice. „Ucrainenii continuă să lupte pentru controlul insulelor mici de la gura Niprului. Comandanții ruși se confruntă cu o dilemă dacă să întărească această secțiune a frontului, sau să mute trupele mai spre est, unde se desfășoară principalele operațiuni ofensive ucrainene”, a spus serviciul britanic de informații în raportul său de luni.
Unele mass-media ucrainene au relatat săptămâna trecută, citând surse militare, că debarcarea mai multor bărci i-a surprins pe ruși în apropiere de Kozachi Laheri.
„Nu putem publica detaliile, dar operațiunea a avut succes”, a declarat Hana Maliar. Totuși, oficialul susține că e vorba de o acțiune restrânsă a forțelor ucrainene. „Da, anumite unități au îndeplinit o anumită sarcină acolo”, a spus aceasta.
2. Bătălii lângă Robotîne - pe direcția portului Melitopol
După câteva săptămâni, ucrainenii au început să avanseze la sud de Orihiv, unde se află linia frontului din primăvara lui 2022. Potrivit diverselor rapoarte, au ajuns în satul Robotîne, la 12 kilometri distanță. Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene a anunțat aici un „succes parțial”. Acestea sunt lovituri către orașul important din punct de vedere strategic Melitopol, pe care rușii îl ocupă din februarie anul trecut.
Bloggerul rus de război Wargonzo, care a verificat informații de pe câmpul de luptă, scrie despre pătrunderea ucraineană la est de Robotîne. El susține că ucrainenii nu au intrat direct în sat, și că ucrainenii se îndreaptă spre satul Novoprokopivka, în spatele căruia se află deja principala linie de apărare a Rusiei.
3. Presiunea ucraineană asupra Urojaine - pe direcția portului Berdiansk
Harta: Între timp, rapoarte contradictorii vin din satul Urojaine, care se află pe direcția portului ocupat Berdiansk de pe coasta Mării Azov.
Unele surse rusești au raportat că militarii Brigăzii 37 de Artilerie Motorizată Gardă a Armatei ruse s-au retras deja din Urojaine pe 10 august, spunând că au distrus și echipamente nefuncționale.
Totuși, experții de la Institutul pentru Studierea Războiului spun însă că nu pot confirma retragerea completă a trupelor ruse din sat și că trupele rusești se pare că au rămas în partea de sud a așezării.