De la începutul războiului din Ucraina, armata rusă arată neajunsuri frapante în ceea ce priveşte managementul trupelor, subliniază AFP într-o amplă analiză preluată de Agerpres.

Războiul se decide în birouri, dar se duce pe teren. Încă din primele zile ale războiului lansat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, pe 24 februarie, se crease impresia că soldaţii ruși trimişi pe front nu-şi cunoşteau obiectivele. Unele unităţi chiar credeau că merg la manevre, remarcă AFP, potrivit Agerpres .

„Armata minciunii”

„Armata rusă este armata minciunii”, a declarat în luna şeful Statului Major al armatei franceze, generalul Thierry Burkhard.

„Oamenii au minţit spunând că armata ucraineană nu va lupta, că forţele ruse sunt pregătite de război, că şefii ştiu să comande”, a subliniat el.

Şase luni mai târziu, analiştii occidentali văd în continuare o armată rusă cangrenată de minciuni şi corupţie.

„Ofiţerii superiori nu râvnesc decât la medalii şi se îngrijesc de cariera lor. Iar soldaţii nu vor decât să supravieţuiască”, afirmă Alexandre Grinberg, analist la Institutul pentru Securitate şi Strategie din Ierusalim (JISS).

Aflat în vârful ierarhiei, Vladimir „Putin cere rezultate nerealizabile”. „Şi nimeni nu-i poate spune adevărul, chiar nici măcar în particular”, adaugă acest fost membru al spionajului militar israelian.

„Este oare posibil ca un ofiţer curajos să gândească în afara cadrului? Da, dar va rămâne o excepţie care nu va schimba lucrurile pe teren” în afară „să limiteze pagubele şi să salveze vieţi”, crede Alexandre Grinberg.

Probleme de gestiune

În faţa unui conflict extrem de devastator în echipamente şi oameni, armata rusă - ale cărei pierderi exacte rămân necunoscute - s-a confruntat rapid cu probleme în gestionarea trupelor. Dezertări, refuz de a respecta ordinele, moral scăzut, notează AFP, potrivit Agerpres.

Mai mulţi generali şi un număr mare de ofiţeri au căzut pe câmpul de luptă, paralizând şi mai mult un lanţ de comandă considerat ca fiind necorespunzător cerinţelor. Înlocuirea lor este cu atât mai complicată cu cât diferite eşaloane ale armatei sunt formate în mod neglijent.

„Există o problemă de formare a cadrelor, în special absenţa corpului de subofiţeri în armata rusă”, explică un înalt responsabil militar francez, indicând că subofiţerii sunt aleşi dintre soldaţii cu cea mai mare vechime.

Ori, „un subofiţer este un expert în domeniul său”, precizează el. Şi „când singura relaţie cu subordonaţii săi este raportul de forţă, când doar cel mai în vârstă şi cel mai puternic ajunge subofiţer”, atunci este complicat să „ataci inamicul frontal”, este de părere înaltul responsbail militar francez.

De calitate slabă

Beneficiind de imaginea măgulitoare moştenită din timpurile de glorie ale fostei Armate Roşii, uneori văzută chiar şi de marile state occidentale prin prisma Bătăliei de la Stalingrad din 1943-1944, armata rusă apare în realitate puternică prin număr, dar slabă în privinţa calităţii sale. Iar deficienţele sale se înmulţesc pe măsură ce conflictul se prelungeşte, iar pierderile se măresc, relevă AFP.

„O armată este o sumă de competenţe şi de abilităţi. În lipsa unei infrastructuri solide de recrutare/instruire/inovare, suma rusă se diminuează constant”, afirmă fostul colonel şi actualul istoric de război Michel Goya. „Forţa de manevră rusă a slăbit, fiind prost înlocuită cu unităţi şi mai puţin numeroase şi de o calitate inferioară”, potrivit lui Goya.

Chiar şi mai rău, armata rusă este subminată de minciuna instituţionalizată. Dreept exemplu, istoricul Chris Owen a publicat pe Twitter afirmaţii ale unor soldaţi ruşi, difuzate în anumite scopuri de propagandă de către ucraineni, dar cu toate acestea revelatoare. Ei vorbesc despre manevre reduse pentru a deturna bugete, evaluări false privind starea unor unităţi de luptă, rapoarte obiectiv false asupra rezultatelor unei operaţiuni.

„Planificarea se bazează pe rapoarte. Iar rapoartele diferă de realitate”, rezumă Chris Owen, care afirmă că caracterul mincinos al documentelor care circulă în armata rusă a fost documentat „în unităţi ruse de pe toate fronturile şi din toate categoriile, de la paraşutişti la infanteria mecanizată”.

„Criză masivă” în privința recrutării

Încă de la primele eşecuri suferite de ruși, în primăvară, a apărut ipoteza unei mobilizări generale. Aceasta măsură este însă puţin probabilă, deoarece ar putea să întoarcă opinia publică rusă împotriva autorităţilor şi, în plus, l-ar obliga pe Putin să recunoască că se află într-un „război”, nu într-o „operaţiune militară specială”. Prin urmare, Moscova recurge la voluntari şi mercenari, în special la cei ai dubioasei societăţi private Wagner.

Într-un videoclip devenit viral pe reţelele de socializare, un bărbat prezentat ca fiind miliardarul rus Evgheni Prigojin, un apropiat al lui Putin şi presupus finanţator al societăţii de mercenari Wagner, este filmat în curtea unei închisori propunând contracte deţinuţilor.

AFP nu l-a putut identifica oficial, dar afirmaţiile sale sunt clare: „Dacă faceţi şase luni în Wagner, veţi fi liberi”. „Dar dacă sosiţi în Ucraina şi decideţi că nu este pentru voi, veţi fi executaţi!”, amenință el.

„Nu numai că este complet sinistru”, comentează Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea Saint Andrews din Scoţia, dar este şi o dovadă a „crizei masive” în privinţa recrutării de soldaţi în Rusia.