Armata rusă a pregătit o listă de 160 de obiective de pe teritoriul Japoniei și Coreei de Sud în cazul unui potențial război cu cele două țări, scrie ziarul Financial Times, care a primit, din surse occidentale, documente clasificate ale armatei ruse pentru 2013-2014.

Lista siturilor pe care forțele rusești plănuiau să le lovească include drumuri, poduri și fabrici, precum și centrale nucleare și alte infrastructuri civile. Jumătate dintre obiectele de pe listă sunt militare, inclusiv centre de comandă centrale și regionale ale forțelor armate ale Japoniei și Coreei de Sud, instalații radar, baze aeriene și instalații navale.

Financial Times notează că documentele scurse erau menite să pregătească armata rusă pentru un potențial conflict între 2008 și 2014, dar sunt „încă relevante pentru strategia [militară] rusă”. „ Armata rusă se teme că granițele de est ale țării ar fi vulnerabile într-un război cu NATO și deschise atacurilor din partea SUA și a aliaților”, scrie FT.

Documentele, care au fost prezentate FT, evidențiază preocupările acute ale Moscovei cu privire la flancul său estic. Planificatorii militari ruși se tem că frontierele estice ale țării ar fi vulnerabile în orice război cu NATO, precum și în fața atacurilor forțelor SUA și ale aliaților regionali.

Documentele provin dintr-un set de 29 de dosare militare rusești secrete, dedicate în principal pregătirii ofițerilor pentru un potențial conflict la frontiera estică a țării în perioada 2008-2014. Se remarcă faptul că aceste documente sunt încă considerate relevante pentru strategia rusă.

FT a relatat, de asemenea, că documentele conțineau detalii necunoscute anterior cu privire la principiile utilizării armelor nucleare și schițau scenarii pentru modelarea militară a unei invazii chineze și a unor lovituri în adâncul Europei.

Potrivit lui William Alberque, un fost oficial NATO pentru controlul armelor care lucrează acum la Centrul Stimson, documentele scurse și recenta desfășurare a armatei nord-coreene în Rusia „au dovedit o dată pentru totdeauna că teatrele de război european și asiatic sunt direct și inextricabil legate”.

„Asia nu poate sta departe de conflictul din Europa, la fel cum Europa nu poate sta cu mâinile în sân dacă războiul izbucnește în Asia”, a declarat Alberk.

Lista țintelor pentru Japonia și Coreea de Sud a fost inclusă într-o prezentare care ar fi trebuit să explice capacitățile rachetei de croazieră non-nucleare H-101. Experții care au analizat-o pentru FT au declarat că aceasta a fost difuzată în 2013 sau 2014. Documentul este marcat cu simbolurile Academiei Forțelor Armate Comune, o instituție de învățământ pentru ofițerii superiori ruși.

Statele Unite au concentrat forțe importante în Coreea de Sud și Japonia. După invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, ambele țări s-au alăturat coaliției de control al exporturilor condusă de Washington pentru a pune presiune pe mașinăria militară a Kremlinului.

Potrivit Alberk, documentele arată modul în care Rusia a perceput amenințarea din partea aliaților săi occidentali din Asia. În special, Kremlinul se teme că aceștia ar putea face presiuni sau ar putea permite un atac condus de SUA asupra forțelor sale militare din regiune, inclusiv asupra brigăzilor de rachete.

„În situația în care Rusia va ataca Estonia prin surprindere, va trebui să lovească forțele și activele americane din Japonia și Coreea”, a adăugat expertul.

Publicația a precizat că i-a cerut secretarului de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, un comentariu. Cu toate acestea, acesta nu a răspuns la solicitare.

FT adaugă că primele 82 de ținte de pe lista de obiective a Rusiei sunt de natură militară, cum ar fi comandamentele centrale și regionale ale forțelor armate japoneze și sud-coreene, instalații radar, baze aeriene și instalații navale.

Restul sunt instalații de infrastructură civilă, inclusiv tuneluri rutiere și feroviare în Japonia, cum ar fi tunelul Kanmon, care leagă insulele Honshu și Kyushu. Infrastructura energetică este, de asemenea, o prioritate: lista include 13 centrale electrice, precum complexul nuclear Tokai, precum și rafinării de petrol.

În Coreea de Sud, principalele ținte civile sunt podurile, dar lista include și instalații industriale precum o oțelărie din Pohang și uzine chimice din Busan.

Cum s-ar desfășura un atac ipotetic

O parte semnificativă a prezentării este dedicată modului în care s-ar putea desfășura un atac ipotetic folosind complexul de rachete non-nucleare H-101. Exemplul folosit este Okushiritou, o bază radar japoneză situată pe o insulă colinară din larg. Unul dintre slide-urile care discută despre un astfel de atac este ilustrat cu un gif animat al unei mari explozii.

Diapozitivele arată grija cu care Rusia și-a selectat lista de ținte. Nota referitoare la cele două buncăre de comandă și control sud-coreene include estimări ale forțelor necesare pentru a sparge apărarea acestora. Listele includ, de asemenea, alte detalii, cum ar fi dimensiunea și capacitatea potențială a instalațiilor.

Fotografiile clădirilor de la Okushiritou luate din interiorul bazei radar japoneze sunt, de asemenea, incluse în diapozitive, împreună cu măsurătorile exacte ale clădirilor și structurilor vizate pentru atac.

Michito Tsuruoka, profesor asociat la Universitatea Keio și fost cercetător la Ministerul japonez al Apărării, a declarat că un conflict cu Rusia reprezintă o provocare deosebită pentru Tokyo dacă este rezultatul răspândirii conflictului de către Rusia din Europa - așa-numita „escaladare orizontală”.

„În cazul unui conflict cu Coreea de Nord sau China, Japonia ar primi un avertisment timpuriu. Am avea timp să ne pregătim și să încercăm să luăm măsuri. Dar în cazul unei escaladări orizontale din Europa, timpul de avertizare pentru Tokyo ar fi mai scurt, iar Japonia ar avea mai puține oportunități de a preveni conflictul pe cont propriu”, a declarat expertul.

Deși armata japoneză, în special forțele aeriene, este de mult timp preocupată de Rusia, Tsuruoka crede că Rusia „nu este adesea văzută ca o amenințare la adresa securității de către japonezii obișnuiți”.

Rusia și Japonia nu au semnat niciodată un tratat oficial de pace la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial din cauza unei dispute privind Insulele Kuril. Armata sovietică a cucerit Insulele Kuril la sfârșitul războiului, în 1945, și a expulzat locuitorii japonezi de pe insule, unde trăiesc în prezent aproximativ 20 000 de ruși.

Rusia, încrezătoare în rachetele sale

FT notează că planurile Rusiei arătau încrederea în sistemele sale de rachete, care, după cum s-a dovedit, este exagerată. Misiunea ipotetică împotriva Okushiritou presupunea utilizarea a 12 rachete H-101 lansate de un bombardier greu Tu-160. Documentul estima probabilitatea de distrugere a țintei la 85%.

Cu toate acestea, Fabian Hoffmann, doctorand la Universitatea din Oslo, a declarat că, în timpul invaziei la scară largă a Ucrainei, rachetele H-101 s-au dovedit a fi mai puțin invizibile pe radar decât se preconiza. Și le-a fost dificil să pătrundă în zone cu sisteme de apărare antiaeriană pe mai multe niveluri.

„H-101 are un motor extern, care este o caracteristică comună a rachetelor de croazieră sovietice și rusești. Cu toate acestea, această alegere de proiectare crește semnificativ vizibilitatea radar a rachetei”, a adăugat Hoffmann.

El a mai spus că racheta a fost mai puțin precisă decât se aștepta. Expertul a explicat că aceasta este o problemă evidentă pentru sistemele de rachete cu putere limitată care se bazează pe o precizie ridicată pentru a-și distruge țintele.

Rusia sondează periodic apărarea vecinilor

A doua prezentare, referitoare la Japonia și Coreea de Sud, oferă o perspectivă rară asupra obiceiului Rusiei de a sonda periodic apărarea aeriană a vecinilor săi. Raportul rezumă misiunea unei perechi de bombardiere grele Tu-95 trimise la 24 februarie 2014 pentru a testa sistemele de apărare aeriană din Japonia și Coreea de Sud. Această operațiune a coincis cu anexarea Crimeei și cu exercițiul militar comun americano-coreean Foal Eagle 2014.

Potrivit dosarului, bombardierele rusești au decolat de la baza Long-Range Aviation Command situată în satul Ukrainka din Extremul Orient rus. Avioanele au zburat timp de 17 ore deasupra Coreei de Sud și Japoniei pentru a evalua răspunsul.

Raportul afirmă că au fost efectuate 18 interceptări, implicând 39 de aeronave. Cea mai lungă întâlnire a fost o escortă de 70 de minute cu o pereche de avioane de vânătoare japoneze F4 Phantom, despre care piloții ruși au spus că erau „neînarmate”. Doar șapte interceptări au fost efectuate de avioane de vânătoare care transportau rachete aer-aer.

Ruta este aproape identică cu cea a două avioane de patrulare maritimă Tu-142 la începutul acestui an, când au survolat Japonia în timpul exercițiilor strategice din Pacific în septembrie, inclusiv un zbor deasupra teritoriului disputat din apropierea Insulelor Kuril.

Anterior, președintele sud-coreean Yun Seok-yeol și prim-ministrul japonez Fumio Kishida s-au angajat să consolideze cooperarea în materie de securitate cu NATO, în contextul intensificării cooperării militare dintre Coreea de Nord și Rusia. Yoon și Kishida s-au întâlnit în marja summitului NATO de la Washington, D.C., unde au fost invitați în calitate de lideri ai țărilor partenere ale Alianței din regiunea Indo-Pacific.

Summitul NATO a avut loc la câteva săptămâni după ce dictatorul rus Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un au semnat un acord global de cooperare în domeniul securității.

Un oficial de rang înalt al NATO a subliniat posibilitatea ridicată a unui atac neconvențional din partea Rusiei asupra țărilor membre NATO, într-un interviu acordat duminică postului britanic Sky News.

James Appathurai, un diplomat canadian care lucrează la strategia NATO pentru a contracara războiul hibrid, a declarat că cele 32 de state membre ale alianței se află deja într-o situație care se agravează treptat din cauza atacurilor hibride suspectate din partea Rusiei în Europa, Statele Unite și Canada .

Appathurai a mai spus că există o „perspectivă reală” a unui atac neconvențional rusesc care ar putea provoca pierderi „substanțiale”.

Numărul atacurilor crește treptat până la un nivel care ar fi fost „absolut inacceptabil” în urmă cu doar cinci ani, a adăugat el.

Rusia a efectuat exerciții care simulează un posibil atac asupra Finlandei, nordului Norvegiei și statelor baltice. În acest fel, Moscova și-a demonstrat disponibilitatea de a-și asuma riscuri semnificative indiferent de pierderi, scrie ziarul finlandez Iltalehti, citând surse NATO.