Ministrul Apărării a anunțat că vrea să mărească efectivele Armatei cu 20.000 de militari, având în vedere evoluțiile complicate de la granițele României. Un expert explică ce măsuri trebuie să ia instituția pentru a atrage tinerii sub arme.

FOTO Mircea Moira/Shutterstock

În contextul războiului din Ucraina, Armata Română vrea să facă recrutări masive, dar demersul nu este unul facil, mai ales că în ultimii ani numărul demisiilor din sistemul militar a crescut constant, iar pentru tineri atracția pentru haina militară s-a prăbușit. Drept urmare, capacitatea de reacție a sistemului militar la schimbările impredictibile din mediul de securitate poate fi una întârziată.

„Ne dorim să mărim efectivele Armatei Române de la 80.000 la 100.000, având în vedere evoluțiile complicate de la granițele noastre. Dar asta ține și de buget și de posibilitățile pe care le avem”, a declarat la Antena 3 CNN ministrul apărării Angel Tîlvăr.

Demersul nu va fi unul ușor de realizat, mai ales că în prezent Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu are schema de personal completă, iar școlile militare nu par să mai atragă tinerii absolvenți de liceu. Concret, în urmă cu peste o jumătate de an, MApN avea ocupate numai 72.037 de posturi. Cel mai probabil, între timp, ieșirile din sistem au continuat, iar numărul posturilor vacante a continuat să crească. De altfel, portalul specializat globalfirepower.com susține că România mai are acum numai 67.000 de militari activi și 50.000 în rezervă, dar aceste cifre nu sunt confirmate oficial. Oricum, în criză de personal, MApN a decis ca admiterea la școlile militare postliceale ale Ministerulul Apărării Naționale (MApN) pentru pregătirea maiştrilor militari, dar și a subofițerilor să se facă doar pe baza mediei de la examenul de Bacalaureat, fără un examen de admitere.

Ce trebuie să facă MApN ca să atragă tinerii

Analistul militar Aurel Cazacu susține că pentru a avea succes cu o campanie masivă de recrutare, MApN trebuie să adopte o serie de măsuri obligatorii. „În primul rând vorbim de creșterea soldelor. Și nu vorbim de 5 la sută, ci mai masiv. În fond vorbim de o ofertă pe piața muncii care este un mediu extrem de concurențial. În plus, mărirea soldelor trebuie făcută publică cu orice ocazie, un soi de publicitate pentru a mai anula teama tinerilor de conflicte cum este cel de lângă noi din prezent. Apoi, vorbim de creșterea calității vieții în cazărmi. Trebuie ca toate unitățile militare să fie la standarde NATO atunci când vorbim de dormitoare, săli de mese, grupuri sanitare sau hrana efectivă. Ca să se pregătească așa cum trebuie, militarii nu trebuie să ducă lipsă de nimic. Sigur, nu vorbim de lux, vorbim de condiții decente la standarde NATO, repet. Cum sunt cele de la Mihai Kogălniceanu sau Deveselu. Pe de altă parte, foarte important, vorbim de interfața Armatei Române cu soldatul, subofițerii. Aceștia trebuie să dea dovadă de un anumit grad de cultură și civilizație. Trebuie să scăpăm de subofițerii de tip «plutonier de pe vremea lui Ceaușescu» care în mare parte aveau o cultură îndoielnică și care nu știau decât să umilească militarii. Acești subofițeri trebuie să fie niște cadre care știu să se poarte civilizat, știu engleză, știu să lucreze pe un calculator, știu să folosească la perfecție tehnica din dotare și știu să lupte. Pe scurt, trebuie să fie un exemplu pentru militari așa cum sunt în toate armatele NATO. În fine, nu trebuie uitată dotarea. Dacă militarii se trezesc că trebuie să folosească echipamente și tehnică din anii ’60-’70, atunci nu mai facem nimic. Sisteme moderne de armament și echipamentul individual de ultimă oră dau încredere militarului. Astfel echipați, mulți tineri vor înțelege că, în cazul unui conflict, riscurile de a fi afectați personal sunt mai mici”, a explicat Aurel Cazacu.

Armata obligatorie nu este exclusă

Expertul militar a mai văzut o soluție pentru creșterea capacității de luptă a Armatei Române. „Eu nu exclud nici reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Tot mai multe țări NATO se gândesc la asta și unele chiar au optat pentru această variantă. Sigur, pe aceleași principii, subofițeri civilizați, condiții decente de trai după standarde NATO și echipamente moderne. Un astfel de stagiu militar ar dura câteva luni și are marele avantaj că mărește masa de rezerviști la care poți apela dacă este nevoie”, a subliniat Aurel Cazacu.

În principiu, în 2024, Armata Română va avea fonduri pentru recrutări, inclusiv pentru cele dedicate militarilor pe bază de contract, mai ales că în bugetul pe acest an au fost majorate cheltuielile de personal la 10,22 miliarde de lei (avans de 12,03% față de 2023).

Cât încasează acum militarii

În prezent, în funcție de grad, un subofițer câștigă între 2.284 și 4.932 de lei lunar, sume la care se mai adaugă 1.000 de lei norma de hrană a fiecărui militar. Apoi, un maistru militar câștigă între 2.290 și 4.945 de lei pe lună, sume la care, la fel, se mai adaugă 1.000 de lei norma de hrană.

În plus, militarii aflaţi la prima numire în funcţie sau nevoiţi să se mute în interes de serviciu, care nu dispun de locuință vor avea chiria compensată de MApN. Mai mult, cei aflați în aceeași situație și contractează un credit imobiliar sau ipotecar beneficiază de plata parţială sau chiar totală a ratei împrumutului „în cuantum de până la 50 la sută din salariul de bază”.