Armata germană, uimită de rata pierderilor suferite de ruși în Ucraina
Rusia suferă pierderi „enorme” de oameni şi echipamente în războiul din Ucraina şi armata ei va ieşi „slăbită” din conflict, a declarat un ofițer de rang înalt al armatei germane într-un interviu citat de AFP și Agerpres .
„Ştiţi că conform cifrelor serviciilor de informaţii occidentale, 300.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi atât de grav încât nu mai pot fi mobilizaţi în război”, a declarat pentru cotidianul german Süddeutsche Zeitung generalul Christian Freuding, care supraveghează sprijinul pentru Kiev în cadrul Bundeswehr.
Generalul, care este de asemenea unul dintre principalii consilieri ai ministrului german al apărării Boris Pistorius, a confirmat o evaluare a serviciilor de informaţii americane, declasificată pe 12 decembrie şi potrivit căreia 315.000 de soldaţi ruşi au fost răniţi sau ucişi de la începutul invaziei în Ucraina în februarie 2022.
Numărul reprezintă aproape 90% din totalul efectivelor angajate de Putin împotriva Ucrainei la începutul războiului.
„Pierderile ruseşti în oameni şi echipamente sunt enorme”, a considerat generalul german. În ceea ce priveşte echipamentul, „credem că ei (ruşii) au pierdut un număr de mii de tancuri şi vehicule blindate”, a adăugat el.
În acelaşi timp, „ruşii încă reuşesc să recruteze personal, printre altele prin aducerea deţinuţilor”pe front, a estimat generalul Freunding. „Şi, desigur, observăm investiţii masive în industria armamentului”, a adăugat el.
Armata germană nu se aștepta la o astfel de „capacitate de rezistență” a forțelor ruse
Preşedintele Vladimir Putin a declarat recent că Rusia a reuşit să recruteze voluntar 486.000 de soldaţi pentru armată în 2023. De asemenea, el a promis că va continua să consolideze capacităţile militare ale armatei, în timp ce Rusia şi-a îndreptat economia spre efortul de război şi este suspectată că a primit mari cantităţi de muniţie din Coreea de Nord, notează AFP.
Generalul german a recunoscut că Rusia demonstrează o „capacitate de rezistenţă” mai mare decât ceea ce au evaluat ţările occidentale la începutul războiului.
„Poate că nu am văzut sau nu am vrut să vedem că sunt capabili să continue să se aprovizioneze de la aliaţi, fie că este vorba de Coreea de Nord, China sau de statele din Sudul Global”, a spus el, referitor la marile aşa-numite ţări de „Sud” care refuză să se alinieze la poziţiile Occidentului, precum grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud).
