Establishment-ul de la Moscova crede că a repurtat cea mai mare victorie în 2024 nu pe frontul din Ucraina, ci în alegerile americane. Speranțele pe care Putin și întreaga elită rusească și le pune în noua administrație Trump sunt uriașe, dar și dezamăgirea ar putea fi pe măsură, spune Armand Goșu. Într-un interviu pentru Contributors.ro , istoricul explică ce cărți au acum pe masă Statele Unite, Rusia și Ucraina și care sunt premizele viitoarelor negocieri.

• „O pace în condițiile lui Putin înseamnă adoptarea aranjamentului de securitate propus de Rusia prin cele două documente, drafturi de tratate cu NATO și cu SUA, publicate în decembrie 2021. Asta înseamnă retragerea infrastructurii NATO pe aliniamentul din 1997. Deci, România, pe termen scurt, va intra într-o zonă gri, iar pe termen lung are toate șansele să reintre în sfera de influență a Rusiei. Așa că atenție ce pace vă doriți!”.
• „Ce nu-mi e însă clar este răspunsul la întrebarea în ce măsură planurile administrației Trump care au ca obiectiv creșterea bunăstării poporului american, consolidarea posturii strategice a Americii, sunt și în avantajul meu, al României, al Europei Centrale și de Est”.
• „Eu știu foarte clar că o victorie a Rusiei, posibilă și chiar probabilă în contextul în care America taie ajutoarele pentru ucraineni, este o catastrofă, chiar și pe termen mediu și lung. Pentru Ucraina, dar și pentru Moldova, pentru România, pentru întreaga regiune”.

Armand Goșu participă la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2022, în București, duminică 5 iunie 2022. Inquam Photos / George Călin

„Pentru Vladimir Putin, 2024 a fost un an bun pe toate planurile”

– Toate capitalele europene stau cu ochii pe Trump, încercând să ghicească planurile sale. România este – datorită poziției sale geografice – foarte atentă la politica noii administrații americane față de invazia rusă din Ucraina, la politica lui Trump față de Vladimir Putin. Propun să tragem linie acum și să descriem situația în care se află Rusia și Ucraina. Fără îndoială Putin e într-o poziție mult mai bună și pare foarte sigur pe el. După aproape trei ani de la începutul invaziei, putem spune că Rusia este destul de solidă, în ciuda sancțiunilor și se grăbește să încheie victorioasă acest război?
– 2024 a fost un an bun pentru Putin. Pe toate fronturile, aș spune, a fost un an bun. Pe frontul din Ucraina armata rusă s-a aflat în ofensivă, a ocupat teritorii, undeva peste 4000 km2, alte surse vorbesc de 3500 km2. A impus ritmul pe front, a avansat lent, cu pierderi uriașe, dar s-a aflat tot anul într-o ofensivă a cărei intensitate a crescut în toamnă. A continuat să bombardeze – adevărat, cu succes tot mai puțin – infrastructura energetică a Ucrainei.

Pe frontul de acasă, opoziția politică și civică au fost lichidate, s-a schimbat natura regimului care dintr-unul autoritar a devenit o dictatură. Opoziția din străinătate a dezamăgit pe toată lumea, certându-se neîncetat și compromițându-se prin acțiuni iresponsabile, care ne-au condus pe toți la concluzia că nu poate fi o alternativă la actuala putere din Rusia. Pe frontul din fostul spațiu sovietic, sunt semnale mixte.

Rusia și-a consolidat poziția în Caucaz, prin câștigarea alegerilor parlamentare în Georgia de către partidului oligarhului Bidzina Ivanișvili. În Moldova încă speră să dea lovitura la alegerile parlamentare din această toamnă, după ce în 2024, a trecut la mustață referendumul pentru UE, dar alegerile prezidențiale au fost câștigate de Maia Sandu.

Ce se întâmplă acum în Transnistria este cel mai greu test pentru puterea de la Chișinău și, din păcate, vedem că nu reușește să facă față provocării și n-are nici un plan pentru rezolvarea dosarului transnistrean deși era obligată de contextul politic măcar să schițeze un plan. Schemele economice care asiguraseră funcționarea republicii separatiste având la baza gazul rusesc care producea energie electrică ce era vândută ieftin în dreapta Prutului sunt demantelate în aceste zile, deși era în interesul Kremlinului să le continue susținerea lor. Asta confirmă teza că ar putea urma schimbări de paradigmă în fostul spațiu sovietic. Asta, și în condițiile în care resursele centrului sunt tot mai limitate și concentrate pe finanțarea invaziei din Ucraina.

De altfel, în ultimele luni s-a produs o recalibrare a politicii Moscovei față de enclavele separatiste pe care le-a susținut în ultimii 35 de ani. În Abhazia au avut loc proteste masive în condițiile în care elita locală de business a încercat să-și apere pozițiile în fața modificărilor legislative menite să deschidă ușa investitorilor ruși.

Pe frontul din Europa de Vest, Rusia a reușit prin război hibrid să destabilizeze guverne, să provoace diverse crize politice, să tensioneze relațiile în societate. Nu mai trebuie spus că și materialul clientului a fost generos. În Parlamentul European există o falangă pro-rusă vocală, alegerile parlamentare din Franța au adâncit și mai tare criza în care se află unul dintre cele două motoare ale UE. Nici celălalt motor nu se simte prea bine, criza politică din Germania a dus la anticipate iar acum așteptăm cu emoție seara de 23 februarie când o să aflăm rezultatele din Germania unde un partid pro-rus s-a instalat confortabil pe locul doi în sondaje. În Europa Centrală pare că se formează un grup de state, Ungaria și Slovacia, se alătură acum și Austria iar în zare se vede România, care propun o altă viziune asupra relației cu Putin.

Pe frontul din Orient, Rusia a suferit cea mai importantă înfrângere în 2024. Prăbușirea în 10 zile a regimului lui Bashar al-Assad în Siria, fără ca Rusia și Iran să-i poată veni în ajutor, e finalul lipsit de glorie al unei aventuri militare începută la finalul verii 2015. Soarta bazelor rusești din Latakia rămâne incertă, pierderea lor ar avea însă consecințe serioase pentru operațiunile mercenarilor ruși din Africa.

Establishment-ul de la Moscova crede că a repurtat cea mai mare victorie în 2024 nu pe frontul din Ucraina, ci în alegerile americane. Speranțele pe care Putin și întreaga elită rusească și le pune în noua administrație Trump sunt uriașe, dar și dezamăgirea ar putea fi pe măsură.

„Și după alegerea lui Trump în 2016 Moscova avusese mari speranțe, la Kremlin a fost un banchet special”

-De ce ar crede Putin că victoria lui Trump în America ar fi o victorie a Rusiei?
– Obiectivul războiului hibrid pe care-l poartă Rusia este să slăbească sprijinul Occidentului pentru Ucraina. Administrația Biden a fost cea care a organizat, după 24 februarie 2022, coaliția care a susținut eforturile eroice ale Ucrainei de a se apăra în fața invadatorilor ruși. Totodată, America este cea care a livrat armatei ucrainene cel mai consistent pachet de armament, muniție, ca să nu mai amintesc de colaborarea pe intelligence.

Fără ajutorul american, soarta Ucrainei ar fi fost alta. Trump și republicanii au criticat administrația Biden pentru susținerea Ucrainei, l-au ridiculizat de câte ori au avut ocazia pe președintele Zelenski, au vorbit cu înțelegere și chiar cu simpatie despre Putin.

În campanie, Trump a pus întreaga responsabilitate a războiului pe umerii lui Biden și a promis că în 24 de ore după alegeri va face pace. Între timp, a devenit ceva mai realist și oamenii din anturajul său vorbesc despre 100 de zile sau chiar mai mult, din momentul învestiturii. Deci, până la finalul primăverii războiul se va fi încheiat și pacea va domni pe câmpiile Ucrainei.

După astfel de declarații, Kremlinul se simte îndreptățit să spere la o schimbare a politicii americane față de Ucraina. Cu alte cuvinte, Putin speră ca ajutorul american pentru Ucraina să scadă considerabil, iar Washington-ul să pună presiune pe Kiev pentru ca acesta să accepte condițiile Moscovei.

Și după alegerea lui Trump în 2016 Moscova avusese mari speranțe, la Kremlin s-a ținut un banchet special, la care Jirinovski a făcut spectacol, însă Trump n-a îndreptățit așteptările. De astă dată, Moscova a fost mai reținută în declarații, însă n-a ascuns faptul că prezența lui Trump la Casa Albă este o condiție pentru realizarea obiectivului strategic al Rusiei, o nouă împărțire a lumii, un fel de Ialta 2.0.

„Nu cred că a existat în istoria recentă un lider al unei mari puteri atât de imprevizibil cum este Trump”

– Iar acum echipa lui Trump anunță că se pregătește o întâlnire între cei doi, iar Elveția s-a oferit s-o găzduiască. Cât de posibil este ca această întâlnire să se producă în primele săptămâni sau luni de mandat?
–Trump este cu totul imprevizibil. Deci, orice se poate întâmpla. Nu cred că a existat în istoria recentă, să spunem în ultima sută de ani, un lider al unei mari puteri care să fie atât de imprevizibil cum este Trump. Nu e doar un dezavantaj în asta. Eu cred că în situații de blocaj poate fi un mare avantaj un comportament disruptive, pentru că răstoarnă șabloanele.

În același timp, Trump are o istorie cu Moscova. A vizitat-o cu ocazia Miss Univers, prin 1995 se vorbea de faptul că în locul istoricului mare magazin GUM de lângă Piața Roșie, va fi construit un Trump Tower. Au fost niște acuzații, niciodată probate despre faptul că Trump ar putea fi șantajat cu unele materiale. Dacă vă amintiți despre alegațiile unui fost ofițer de contra-informații britanic. Sigur, acum nimeni nu mai vorbește despre asta, dar peste câteva luni, când noua administrație va începe să dezamăgească, lumea o să și le aducă aminte.

Este și un episod recent, care m-a intrigat. Presa americană citând oameni din anturajul lui Trump a relatat despre o discuție între acesta și Putin după alegerile din 5 noiembrie. La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov a negat că ar fi avut loc o astfel de discuție. Însă, imediat după aceea, presa rusă a început un atac la Melania Trump. Televiziunile din Rusia au difuzat imagini cu ea … să spunem, mai puțin îmbrăcată. Asta e tipul de operațiune clasică a serviciilor secrete. Asta mă face să cred că discuția între Trump și Putin a avut într-adevăr loc, dar nu s-a desfășurat așa cum se aștepta Kremlinul, fapt pentru care Moscova a negat că ar fi avut loc. În schimb, i-a transmis lui Trump un mesaj, hello – we have some interesting photos.

„Atenție ce pace vă doriți!”

-Poate că ar fi mai bine ca întâlnirea Putin-Trump să aibă loc acum, pentru a pune capăt războiului?
– Contează în ce condiții pui capăt războiului. Dacă prețul pentru pace este abandonarea Ucrainei, transformarea Europei Centrale într-o zonă gri, sau oferirea unui răgaz Rusiei pentru a a-și reface potențialul militar și a relua războiul cu și mai multă vigoare, o astfel de pace nu este în avantajul României.

Tot ce se întâmplă la granița de est a României analizez doar din perspectiva intereselor țării mele. O pace în condițiile lui Putin înseamnă adoptarea aranjamentului de securitate propus de Rusia prin cele două documente, drafturi de tratate cu NATO și cu SUA, publicate în decembrie 2021. Asta înseamnă retragerea infrastructurii NATO pe aliniamentul din 1997. Deci, România, pe termen scurt, va intra într-o zonă gri, iar pe termen lung are toate șansele să reintre în sfera de influență a Rusiei. Așa că atenție ce pace vă doriți!

Vorbiți de avantajele unui întâlniri directe. Dați-mi voie să am rezerve. Cel puțin până aflu despre ceea ce au discutat Putin și Trump, timp de 40-45 de minute, singuri, fără traducători, fără să fie altcineva de față. Încă ceva, Trump avea planuri de afaceri la Moscova. Credeți că putea să facă acolo afaceri dacă nu avea conexiuni în lumea oligarhilor, dacă nu s-ar fi știut cu primarul Iuri Lujkov?!.

– N-am mai auzit de această întâlnire fără translatori, fără altcineva de față. Iar totuși Trump n-a făcut afaceri la Moscova, deci suspiciunile acestea vor dispărea probabil.
– Nimic nu dispare. O să vedeți. Toate întrebările și suspiciunile acestea o să revină. Peste jumătate de an, poate peste un an.

Atunci, el n-a făcut afaceri din cauza tulburărilor politice din Rusia, comuniștii păreau că revin la putere și amenințau cu naționalizarea. Iar Trump și-a pierdut repede interesul pentru Moscova.

„Probabil că Trump va încerca să fie partenerul dominant în relația cu Putin, dar nu înseamnă că va și reuși”

– Peste câteva zile, administrația Trump va începe să lucreze la planul de pace între Rusia și Ucraina. Care sunt pozițiile principalilor actori implicați? Ce-ar vrea să obțină Putin? Dar Zelenski?
– Faptul că Trump a promis că va încheia în 24 de ore războiul nu înseamnă că se va întâmpla asta. Nu înseamnă nici măcar că echipa lui crede asta. O să încep cu ce vrea Trump de la aceste negocieri, de ce sunt importante pentru el. Și care-i planul Americii.

Aici e simplu, Statele Unite nu au un plan. Trimisul special pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg a publicat mai multe articole, care se cam contrazic între ele. Dar sunt destul de favorabile Ucrainei. Vorbește acolo despre garanții de securitate pentru Ucraina, fără a deveni membră NATO, despre ajutor în reconstrucția post-război și reducerea sancțiunilor pentru Rusia. Atât Mike Waltz, consilierul pe securitate, cât și viitorul șef al diplomației americane, Marco Rubio, pot fi puși în categoria celor care sunt, mai degrabă favorabili Ucrainei.

Există riscul ca Putin să-l domine pe Trump și să obțină ce dorește de la americani? Da, sigur că există. Dar este puțin probabil. Trump de astăzi nu mai este cel din 2018, de la Helsinki. E probabil că va încerca să fie partenerul dominant în relația cu Putin. Asta nu înseamnă că va fi reuși.

-Trump este un bun negociator. A și publicat „The Art of the Deal”.
– Poate fi bun în imobiliare, dar nu știu dacă și în relații internaționale și diplomație. Important este să aibă o echipă bună de experți, care să-și facă treaba.

Din primul mandat al lui Trump îmi amintesc doar de negocierea acordului cu talibanii, care prevedea încetarea focului, fixarea unui calendar pentru plecare trupelor americane, promisiunea unui viitor acord politic între guvernul de la Kabul și talibani. Acesta e acordul încheiat de americani cu talibanii la 29 februarie 2020 la Doha, în Qatar.

În ianuarie 2021, Joe Biden și-a luat în primire biroul la Casa Albă, iar peste câteva luni, în august 2021, americanii s-au retras în debandadă din Afganistan. Prima vinovată de dezastrul din Afganistan e administrația Trump, felul neprofesionist în care a negociat retragerea, aroganța totală pe care a arătat-o față de guvernul de la Kabul, care a fost pus în fața faptului împlinit. A fost o tragedie cumplită. Mii de oameni care lucraseră pentru Pentagon, pentru CIA, pentru Departamentul de Stat și alte instituții și organizații americane au fost abandonați în mâinile talibanilor. Au foști studenți din Afganistan cu care am păstrat legătura. Unii au reușit să fugă și se află acum în SUA, alții încă se ascund prin satele din munți, ca să nu fie arestați de talibani. Poate cineva să-mi garanteze că acest lucru nu se va repeta în Ucraina?

„Știu foarte clar că o victorie a Rusiei ar fi o catastrofă pentru România și pentru întreaga regiune”

– Deci, nu sunteți optimist?
– Trump e imprevizibil, poate să ne ofere și surprize bune. Sunt tentat să cred că acest al doilea mandat ar putea fi o șansă mare pentru America, pentru a-și consolida hegemonia. Ce nu-mi e însă clar este răspunsul la întrebarea în ce măsură planurile administrației Trump care au ca obiectiv creșterea bunăstării poporului american, consolidarea posturii strategice a Americii, sunt și în avantajul meu, al României, al Europei Centrale și de Est.

Eu știu foarte clar că o victorie a Rusiei, posibilă și chiar probabilă în contextul în care America taie ajutoarele pentru ucraineni, ar fi o catastrofă, chiar și pe termen mediu și lung. Pentru Ucraina, dar și pentru Moldova, pentru România, pentru întreaga regiune.

– Și ca asta să nu se întâmple ce ar trebui să facem?
-Să nu ne grăbim să acceptăm orice sugestie care vine de la Trump. Să analizăm atent, să fim pregătiți pentru sacrificii. El se va grăbi, vrea să obțină totul, în cel mai scurt timp. Știe că primele luni sunt decisive, acum poate impune anumite concesii. Peste câteva luni va înțelege poate că e în interesul mercantil al Americii să continue să susțină Ucraina. Miliardele care sunt votate de Camera Reprezentanților nu se duc în Ucraina, rămân în SUA, din ele sunt plătiți muncitorii americani, se plătesc taxe care merg la buget. Trump e om de afaceri, nu poate să nu vadă și avantajele continuării sprijinirii Ucrainei pentru economia americană.

„O ruptură între Rusia și China este greu de imaginat”

– Ce i-ar putea oferi Putin ca Trump să renunțe la a mai sprijini Ucraina?
– Cred că dacă Putin i-ar garanta lui Trump că Rusia abandonează alianța cu China și menține o neutralitate binevoitoare față de America în acest conflict, Trump ar suspenda ajutoarele militare pentru Ucraina.

Dar asta poate fi o capcană. Pentru că Putin poate promite orice, dar nu se va întâmpla nimic. De ce? Pentru că situația este sensibil diferită decât era în iulie 1971, când a avut loc misiunea secrete a lui Kissinger care a stat la baza apropierii sino-americane.

Astăzi, o ruptură între Rusia și China este greu de imaginat, relația personală a lui Putin cu Xi Jinping este foarte solidă. După februarie 2022, mașina de război a Rusiei, economia Rusiei, depind într-o măsura considerabilă de China. Cred că pe termen lung, Rusia s-a orientat spre Est. Elita de la Moscova nu mai angajează bone din Anglia, ci din China, iar copiii moscoviți au început să învețe chineză, în loc de engleză.

Distribuie Distribuie Comentarii