UPDATE/Ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, a vizitat, joi, Centrul NATO de Excelenţă HUMINT de la Oradea, ocazie cu care a arătat că, în domeniul informaţiilor pentru apărare, MApN este contributor major atât în cadrul NATO, cât şi al UE, precizează un comunicat de presă al ministerului.

Undeva, într-un oraș din România, un grup de români brilianți, modești și necunoscuți, pregătesc culegerea de informații militare pentru războaiele duse de Alianța Nord Atlantică, formată din 28 de țări. Q Magazine  a stat de vorbă cu ei. Din avion, cu  câteva minute înainte de aterizarea pe aeroportul Oradea, am văzut răsfirate pe pajiști  mai multe turme de oi. La câțiva kilometri distanță, Centrul de Excelență HUMINT-NATO de la Oradea este furnizorul cel mai important, la nivelul Alianței, în domeniul intelligence-ului militar. România rămâne țara paradoxurilor și a extremelor. Tocmai de aceea este atât de fascinantă.

Știam despre performanțele ofițerilor de la Oradea de mulți ani. La nivelul comandamentelor NATO, expertiza lor este recunoscută și esențială. Mai mult decât atât, în urmă cu zece ani când s-a luat decizia înființării HCOE (Humint Center of Excellence), domeniul culegerii de informații din surse umane, chiar dacă exista la nivel conceptual și doctrinar, era puțin dezvoltat organizațional chiar în cadrul unor țări membre NATO.

11 insurgenți, inclusiv trei lideri, capturați de soldați români

19 capcane descoperite și dezamorsate

23 de morți și peste 100 de militari răniți în timpul misiunilor

România, care a excelat mereu în domeniul Intelligence-ului, a identificat potențialul și a arătat disponibilitatea organizării unui Centru de Excelență la nivelul NATO. Românii au înțeles că spectrul amenințărilor este dinamic și că în ciuda dezvoltării altor domenii ale culegerii de informații (SIGINT, IMINT etc), ne confruntăm cu noi provocări de securitate  al căror element fundamental este dimensiunea umană în care HUMINT devine cheia. Progresul tehnologic fără precedent a permis dezvoltarea unor sisteme de culegere de informații din ce în ce mai sofisticate. Cu toate acestea, misiunile actuale și potențiale ale Alianței dovedesc că a culege informații de la om rămâne o necesitate critică pentru comandanții NATO în orice tip de misiune.

Ideea înfiinţării unui centru de excelenţă poate să vină din două direcţii: fie NATO – ca urmare a identificării unor lipsuri în cadrul capabilităţilor de care dispune-, fie una dintre naţiunile aliate-ca urmare a unor iniţiative demarate la nivel tactic, operaţional, strategic sau chiar politic. În oricare dintre situaţii, suportul între cele două entităţi – NATO şi naţiunea (naţiunile) –  trebuie să fie mutual, iar iniţiativa trebuie să găsească adepți în rândul cât mai multora dintre țările membre.

În cazul HCOE, Grupul de Coordonare pentru Informaţii al Autorităţilor Militare NATO (NMAICG) a identificat mai multe deficienţe în construcţia unei capabilităţi funcţionale HUMINT în NATO. Era nevoie de  o abordare coerentă şi structurată din partea naţiunilor aliate și România și-a asumat rolul de-a furniza atât o doctrină unitară, cât și implementarea ei. Colonelul Eduard Simion, care conduce HCOE de la început, ne-a explicat cum s-a născut acest proiect: „Informaţiile militare reprezintă unul dintre domeniile ţintă ale transformării în NATO, alături de dezvoltarea conceptuală şi experimentarea, instruirea privind doctrina şi procedurile standard NATO, precum şi opţiunile de asigurare a cercetării şi integrării unor concepte viitoare.

Centrele de Excelenţă NATO, în ansamblul lor, vin în întâmpinarea necesităţilor transformării (dispunând, în acest sens, de mijloacele şi expertiza necesară), fiind încurajată înfiinţarea lor în domenii de nişă, care necesită energii suplimentare în definirea și dezvoltarea în cadrul NATO a unor noi dimensiuni. Un astfel de domeniu, a cărui dezvoltare a fost considerată necesară din perspectiva conflictelor asimetrice, caracteristice începutului de secol, este şi culegerea de informaţii din surse umane și Romania a constatat că aici putea  adăuga plus valoare.”

Experiența militarilor români, la toate nivelurile, în misiuni NATO din Kosovo și Irak a fost esențială. Ei au înțeles nu doar vectorii transformării- procesul de planificare, lecţiile învăţate şi bunele practici desprinse din acţiuni concrete (operaţii, exerciţii, experienţa acumulată în cadrul proceselor funcţionale), ci și pilonii transformării-analiză şi lecţii învăţate, doctrină şi standardizare, dezvoltare conceptuală şi experimentare, educaţie şi instruire.

În anul 2007, la nivelul Direcției Generale de Informații a Apărării s-a luat decizia ca România să propună Alianței înființarea unui Centru de Excelență. Propunerea a fost acceptată. Colonelul Simion spune că motivele pentru care României i s-a încredințat această organizație militară sunt „recunoașterea expertizei în culegerea de informații militare, experiența în teatrele de operații, infrastructura și nu în ultimul rând, voința politică”. „La început, în primul an, nu era nimic aici, era pur și simplu o groapă”, își amintește colonelul, în timp ce mergem pe aleile Centrului care astăzi are mai multe corpuri cu săli de curs, amfiteatre, terenuri de tenis sau baschet, hotel militar ultradotat și un poligon de antrenament. 

„Am început demersurile pentru acreditare si activare ca Organizație Militară Internațională; apoi, împreună cu echipa inițială, am lucrat la dezvoltarea organizației cu tot ce înseamnă asta: infrastructură, resursa umană, fundamentarea legală a funcționării-duală, națională și NATO-; am conturat viziunea și strategia de dezvoltare, am construit  programul de lucru; am dezvoltat baza relațională și conectarea la fluxurile instituționale ale transformării în NATO. La început, efortul nostru financiar a fost de cca 5 milioane de euro. Ulterior, investiția a crescut, însă ni s-au alăturat și alte țări care participă precum Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Turcia și SUA. Acum, după aproape 8 ani suntem deja consolidați în cadrul rețelei centrelor de excelență ale Alianței.

Colonelul Eduard Simion conduce HCOE din 2007. Este licențiat în Limbi Străine, are un titlu de doctor în Geografie și a deținut mai multe funcții de comandă în Intelligence-ul militar. Este autor sau coautor a 15 lucrări de specialitate în domeniul informațiilor și al operațiunilor militare. Adjunctul său de la HCOE este colonelul US Air Force, Greg Sawyer, deşi nu e o premieră, a fost un fapt inedit, dupa aderarea Statelor Unite la centru,  ca un colonel român să comande un colonel american. „Am avut de învățat unul de la celălalt, iar relația de subordonare a fost impecabilă”, spune Simion. 

Îl întreb cum a recrutat profesorii care activează astăzi în Centru, dar ține să mă corecteze, în dorința de a ne îndepărta cât mai mult posibil de orice asociere, asimilare, asemănare cu spionajul de care se delimitează în mod vehement, întrucât Centrul de Excelență nu aparține unui serviciu de informații, ci NATO, și baza sa de organizare precum și principiile activității sunt cât se poate de transparente.  „Aş schimba nuanţa termenului a recruta şi aş spune că am încadrat funcţiile naţionale şi internaţionale în conformitate cu standardele în vigoare atât la nivel național, cât şi la nivelul naţiunilor participante. Desigur a fost  determinantă resursa națională, adică oameni performanţi şi cu experiență, cu  participări în operații externe, care să vorbească foarte bine limba engleză; din resursa internațională am luat ce a fost  mai bun de la națiunile participante; instructori,  colaboratori invitați în baza expertizei.” ne precizează coordonatorul HCOE.

„Rolul HUMINT-ului este de a asigura culegerea de informaţii din surse umane în folosul misiunii şi a procesului decizional al comandanţilor de la diferite nivele în teatrele de operaţii. Nu facem spionaj! Centrul este  Organizaţie Militară Internaţională, dar nu este parte a structurii de comandă a NATO, ci face parte din  aşa numitele NATO Command Arrangements. Nu trebuie asimilată  activitatea de culegere a datelor şi informaţiilor în operațiuni militare  de la surse umane cu spionajul. În cadrul operațiilor Alianței există cerinţa încadrării lor în limitele impuse de legislaţia internaţională şi regulile specifice dreptului războiului”, mai spune Simon. Pe măsură ce NATO face tranziția de la  postura de răspuns în razboiul de tip contrainsurgență la cea de război convențional, Alianța își redefinește măsurile de adaptare și reasigurare pe termen mediu și lung, pentru a rămâne o organizație politico-militară importantă și relevantă în viitor.

Rolul Centrului este esențial pentru că, fără informațiile obținute din surse umane, cursul unor acțiuni militare ar putea fi altul decât cel dorit. Însă obținerea, analiza și diseminarea lor este o tehnică specială și necesită ani de exercițiu. Sursele care furnizează informații relevante pot fi atât neutre, cât și apropiate sau ostile cauzei. Ofițeri militari, diplomați, reporteri, curieri, atașați militari, organizații neguvernamentale, prizonieri de război, refugiați, trupe de patrulare, turiști etc., oricare dintre ei poate fi o sursă de informații vitală în configurarea unei operații militare. 

MISIUNI HCOE

HCOE a fost solicitat să preia responsabilitatea dezvoltării a două documente majore privind operațiile în domeniu: Doctrina HUMINT (AJP 2.3) și Standardul privind Tacticile, Tehnicile și Procedurile HUMINT (AintP-05). HCOE coordonează în egală măsură și dezvoltarea Politicii NATO HUMINT pentru Comitetul Militar NATO (MC).

Când Alianța decide să participe sau nu într-un conflict armat, ea trebuie să țină seama între altele de informaţiile  militare  la nivel strategic, operaţional şi tactic. Capabilităţile, vulnerabilităţile şi cursuri de acţiune probabile ale altor naţiuni sunt informații de bază care determină planificarea şi conducerea  unei campanii într-un teatru de operaţii.

Centrul de Excelență de la Oradea pregătește practic ofițeri din toate cele 28 de țări membre,  la nivel tactic sau de management operațional,  pentru culegerea de informații în perspectiva viitoarelor misiuni ale Alianței.

„Durata cursurilor pe care le facem la Oradea  variază în funcție de obiective și de cerințele operaționale ale structurilor  de comandă; cursurile sunt orientate spre însușirea la nivel mediu și avansat a cunoștințelor teoretice și practice necesare desfășurării activității militare, având ca referință standardele NATO în domeniu. Rolul nostru este să standardizăm HUMINT-ul la nivelul NATO”, precizează Simon.

„Ne-au ajutat enorm misiunile la care ofițerii români au participat în mod direct de-a lungul timpului, precum KFOR în Kosovo, ISAF și  Resolute Support în Afganistan. În urma culegerii de lecţii învăţate, Centrul a pregătit materiale de analiză care au fost deosebit de apreciate la nivelul comandamentelor strategice aliate şi diseminate naţiunilor membre”, spune interlocutorul meu.

Românii și colegii străini coordonați de colonelul Eduard Simion au definit aspectele umane ale mediului operațional, după cercetări în care au fost cooptați specialiști din mediul academic în istorie, antropologie, economie și în toate aspectele importante despre țara în care urma să se desfașoare o misiune NATO. „Am avut în vedere să furnizăm liderilor politici, militari și celor la nivel tactic ai Alianței, acele instrumente și concepte care îmbunătățesc imaginea populației locale față de ceea ce face NATO în țara lor. Nu se pot identifica aceste instrumente dacă nu înțelegem cultura locală și factorii motivaționali care stau la baza atitudinii și comportamentului comunităților locale față de trupele NATO și de comandanții acestora. Este esențial să diferențiem un context politico-6l în Irak, de unul în România, de pildă”, spune Simion.

Un alt proiect important care a fost  încredințat Centrului din România a fost dezvoltarea setului de aparatură și sisteme ale operatorului NATO HUMINT. „Tot din lecțiile învățate și din cercetare,  am identificat  și am  recomandat dotările  necesare operatorilor HUMINT din teatrele de operații, care să asigure interoperabilitatea și să contribuie la îndeplinirea cu succes a misiunilor”, adaugă interlocutorul meu.

Sursele de culegere a datelor şi informaţiilor HUMINT 

GEOINT (Geospatial Intelligence – date şi informaţii geospaţiale înregistrate prin intermediul sateliţilor, fotogrametriei aeriene, hărţilor şi datelor despre teren) 

MASINT (Measurement and Signature Intelligence – date rezultate în urma analizei rezultatelor măsurătorilor şi a semnăturilor electronice) 

OSINT (Open Source Intelligence – informaţii rezultate din analiza surselor deschise, publice) 

SIGINT (Signals Intelligence – în baza datelor culese prin interceptarea semnalelor radio şi electronice) 

TECHINT (Technical Intelligence – informaţii rezultate din analiza armamentului şi echipamentelor folosite de către forţele armate ale altor naţiuni) 

FININT (Financial Intelligence – informaţii rezultate din analiza tranzacţiilor financiare, etc.) 

CEL MAI PERFORMANT SISTEM DE SECURITATE DIN ȚARĂ

Profităm de faptul că vizita mea la Oradea este într-o zi în care nu se țin cursuri și vizităm toate sălile. Într-un corp separat, câteva camere sunt decorate astfel încât reconstruiesc atmosfera și elementele descriptive ale unui context precum cel kosovar, afgan sau irakian. Aici se desfășoară în cadrul cursurilor diferite activități privind culegerea de informații.

Și tot sub egida Centrului de Excelență de la Oradea, o dată pe an, are loc exercițiul NATO HUMINT Steadfast Indicator, aflat pe lista de priorități ale Comandamentului Aliat pentru Operații. Este o etapă importantă în pregătirea personalului care urmează să fie dislocat în teatrele de operații. Peste 300 de ofițeri din țările NATO se reunesc într-un exercițiu care simulează diferite scenarii de război, astfel încât Alianța să poată planifica și operaționaliza potențiale misiuni. 

„Exercițiul Steadfast din 2015 a fost unul din cele mai importante din toată istoria Alianței. La nivel HUMINT am simulat operațiuni de culegere de informații pe timp de război și am verificat capacitatea de interoperabilitate, de management al crizelor, la nivelul forțelor de reacție rapidă ale NATO”, spune Simion, refuzând să detalieze concluziile.

Într-una dintre săli  ne întâmpină coordonatorul Departamentului Cooperare Internațională și doi dintre instructorii Centrului. Sub aspectul vestimentar banal, sub chipuri de o normalitate comună, se ascund strategi militari de excepție care au acumulat ani întregi de lecții, identificate sau învățate, în războaiele din Irak sau Afganistan, care s-au specializat la cel mai înalt nivel în domeniul Intelligence-ului militar și cărora, dacă ar nimeri lângă tine, în avion, le-ai împărtăși toată viața și toate secretele, convins fiind că sunt cei mai nevinovați interlocutori.

Îi invit la sinceritate, exercițiu complicat pentru un ofițer militar obișnuit să camufleze perfect orice realitate interioară. Unul dintre ei îmi mărturisește emoția de la începuturi: „Este adevărat că suntem specialiști, însă, la primele noastre cursuri, am avut de depășit bariera dintre a ști și a împărtăși altora ceea ce știi”. A preda lecții, a forma, a debrifa și a corecta ofițeri străini din culturi multiple, în diferite stadii de cunoaștere și pregătire, înseamnă capacitate și adaptabilitate. Când îi întreb dacă au existat scurgeri de informații îmi spun că HCOE este aliniat atât la standardele naționale, cât și la cele NATO în ceea ce privește securitatea. „Mai concret,  asigurarea confidenţialităţii se realizează prin pregătirea permanentă a personalului, reguli stricte,  dar şi un sistem de securitate integrat extrem de performant. Fără lipsă de modestie, aş spune probabil cel mai performant din ţara noastră”, completează colonelul Simion. Descriindu-mi profilul celor care activează în domeniul culegerii de informații militare, instructorii români îmi spun că „sunt în primul rând oameni, cu calități și defecte. Nu personalitatea, ci mai degrabă modul de manifestare, stăpânirea de sine, alături de inteligență, deschidere culturală, instruire, sunt cele care fac diferența.” 

PARIURI PE EȘECUL ROMÂNIEI

Într-una din vizitele sale la București, un general din structura de comandă a Alianței îmi spunea cu ceva timp în urmă că, atunci când România a înaintat propunerea de a organiza Centrul de Excelență HUMINT la Oradea, mulți au pus pariu că nu va reuși. Mi-a declarat onest nu doar că este unul dintre cei care a pierdut pariul, dar că alături de toți cei care s-au îndoit a devenit ambasadorul Centrului pe care îl consideră unul dintre cele mai bune la nivelul NATO, dacă nu chiar cel mai bun.

Centrul de Excelență de la Oradea a fost recunoscut ca autoritate responsabilă pentru educație și instruire în domeniul HUMINT începând de anul trecut.  Comandamentul Aliat pentru Transformare al NATO i-a  încredințat misiunea  de a alinia cerințele operaționale cu soluții de educație și instruire pentru întreaga Alianță. Centrul este custodele tuturor doctrinelor NATO în domeniul HUMINT și asigură președinția celor mai importante grupuri de lucru NATO HUMINT. „Orice formă de pregătire a NATO în domeniul HUMINT trebuie să aibă acceptul HCOE, să fie validată de noi din punct de vedere al conținutului. Asta ne onorează, dar ne și responsabilizează. De aceea continuăm cercetarea, pregătirea și adaptarea continuă pentru fiecare curs pe care îl organizăm aici. Fiecare instructor lucrează la pregătirea unui curs minimum 6 luni și niciodată cursurile nu sunt identice pentru că ele țin seama de contextul nou în care se desfășoară.”

Colonelul Eduard Simion spune, privind în urmă, că tot efortul a meritat. Astăzi, este recunoscută nu doar autoritatea Centrului de Excelență de la Oradea în domeniul HUMINT, ci și eforturile și capacitatea ofițerilor români din această structură de a anticipa și a oferi soluții pentru prioritățile Alianței.

Determinarea României de a se angaja în acest demers complex de constituire a unui cadru multinațional a fost răsplătită – Centrul de Excelență de la Oradea fiind acum apreciat ca element nodal al Alianței în ceea ce privește expertiza HUMINT și a atins un nivel de integrare în cadrul comunității Aliate  neegalat de alte entități din afara structurii de comandă NATO.

Se vorbește prea puțin despre Centrul HUMINT de la Oradea, deși este un ambasador desăvârșit al țării noastre, al capacității și al oamenilor ei. HCOE arată de ce România este atât de fascinantă în extremele ei. 

Floriana Jucan /Q Magazine

Distribuie Distribuie Comentarii