Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, le-a cerut marți judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție să-i fie ridicată măsura controlului judiciar, susținând că aceasta este o povară pentru el.

"Vreau să fiu luat în seamă la egalitate cu ceilalți inculpați din dosar. S-a spus că, având funcție, aș putea avea un ascendent. Sunt pedepsit pentru funcție? Am înțeles că trebuie menținut controlul până la audieri, au fost audiați ceilalți, au spus tot ce aveau de spus, nu mai înțeleg de ce să fiu menținut sub control judiciar. Eu am cursuri în fiecare zi și trebuie să le întrerup să merg la semnătură. Nu am cârtit, înțeleg că trebuie să mă supun legilor, așa cum sunt orânduite. Vă rog să mă eliberați de această povară, nu doar eu o suport, ci și cei care trebuie să primească o învățătură de la mine", a spus arhiepiscopul în sala de judecată.

Instanța supremă a judecat o contestație a DNA, după ce Curtea de Apel Constanța a decis, pe 31 octombrie, să ridice controlul judiciar în cazul arhiepiscopului Teodosie, în dosarul în care acesta este judecat pentru fraude cu fonduri europene.

Arhiepiscopul Tomisului a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Potrivit DNA, în perioada 2010 — 2016, Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu alți cinci inculpați, a folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), pentru a primi fonduri europene.

În documentele prezentate la APIA, inculpații au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafețe agricole (peste 300 ha), situate în zona denumită 'Ferma 3' — Nazarcea (localitatea Lumina, județul Constanța), având categoriile de folosință 'vii pe rod cu struguri pentru vin'/'vii pe rod cu struguri nobili pentru vin', în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi".

În declarațiile depuse apare și un alt aspect fals și anume că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu, printre care și evitarea instalării vegetației nedorite, în condițiile în care parcelele erau abandonate și invadate cu astfel de vegetație, menționează DNA.

Din ancheta efectuată de procurorii DNA a reieșit în acest caz obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică în sumă totală de 1.392.964 de lei.

AGERPRES