Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia va ataca la CEDO respingerea retrocedării Bibliotecii Batthyaneum
Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins, săptămâna trecută, cererea de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a unor bunurilor mobile, printre care şi Codex Aureus, cel mai vechi manuscris medieval occidental de pe teritoriul României.
Potrivit unei rezoluţii publicate pe site-ul Arhiepiscopiei, decizia instanţei supreme din 25 mai este considerată "nedreaptă şi inadmisibilă".
"De asemenea, considerăm actuala decizie a instanţei ca fiind nedreaptă şi inadmisibilă, deoarece în acest caz nu s-a dat nicio justificare în sprijinul deciziei. Prin urmare, nu putem accepta respingerea în această formă şi vom continua să luptăm pentru o cauză bună la Curtea Europeană a Drepturilor Omului", a transmis Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia.
Nu ar fi pentru prima dată când Arhiepiscopia se adresează CEDO în privinţa Batthyaneum.
Fostul arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia, Jakubinyi Gyorgy, a transmis în 2007 Parlamentului European şi CEDO o petiţie în care a susţinut că, în 1949, regimul comunist aflat la putere la acel moment în România a confiscat proprietăţile diecezei romano-catolice de Alba Iulia - terenuri şi imobile, inclusiv un complex ce adăposteşte Biblioteca Batthyaneum, institutul şi observatorul astronomic.
În septembrie 2012, CEDO a constatat, în cazul restituirii unor imobile Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba-Iulia, că autorităţile naţionale nu au adoptat o decizie prin care solicitarea reclamantei de restituire a imobilului care adăposteşte Biblioteca Batthyaneum şi Institutul Astrologic, dar şi colecţii de cărţi şi documente rare să fie soluţionată, fie prin admitere, fie prin respingere. Statul român a fost condamnat de CEDO la plata sumei de 15.000 de euro Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, pentru prejudiciul moral adus în cazul refuzului privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra Bibliotecii Bathyaneum şi a Institutului de Astronomie.
Biblioteca Batthyaneum, care funcţionează din secolul al XVIII-lea în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia, a făcut timp de mai mulţi ani obiectul unui litigiu în justiţie.
După ce Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a respins, în 2015, cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra clădirii la data preluării ei de către statul român, decizia a fost atacată la instanţa de contencios administrativ. Reprezentanţii Arhiepiscopiei au susţinut că respingerea cererii a fost "una extrem de lapidară, fără niciun fel de motivare".
În 4 iulie 2018, Curtea de Apel (CA) Alba Iulia a respins solicitarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de anulare a deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România nu a admis cererea de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum.
În timpul procesului de la Alba Iulia a fost tradus şi testamentul episcopului Batthyany Ignac, din partea Bibliotecii Naţionale a României de către actualul preşedinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop, iar din partea Arhiepiscopiei de către prof. univ. dr. Buzogany Desideriu, în ale căror traduceri ar fi fost "contradicţii majore" cu privire la unele aspecte. De asemenea, au fost depuse mai multe documente în latină.
Hotărârea CA Alba Iulia a fost atacată la instanţa supremă. Săptămâna trecută, ICCJ a respins definitiv cererea Arhiepiscopiei de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a unor bunurilor mobile.
Donate Provinciei Transilvania de episcopul Batthyany Ignac, în 1798, împreună cu clădirea şi terenul aferente, Biblioteca şi Institutul astronomic Batthyaneum au fost gândite de donator ca structuri cu un caracter public. După Marea Unire din 1918, Institutul astronomic şi Biblioteca au rămas, până la naţionalizarea din 1949, în administrarea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, fiind scutite de impozite şi de alte obligaţii financiare de către statul român. Din 1961, Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României.
Biblioteca Batthyaneum deţine cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României - peste 80%. Aici se află şi cel mai vechi manuscris de acest gen, Codex Aureus, realizat între 805 şi 810, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorch. Prima jumătate a Codex-ului a ajuns la Alba Iulia în 1786, iar cea de a doua se află la Biblioteca Vaticanului. Coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma.
Batthyaneum deţine şi cea mai mare colecţie de incunabule, cărţi editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de început a tiparului, cu peste 600 de exemplare, adică circa 70% din totalul celor aflate pe teritoriul României. Biblioteca are profil documentar, fiind destinată cercetătorilor şi specialiştilor, iar accesul în incintă este permis doar în baza unei autorizaţii. AGERPRES
