Luna trecută, patru comandanți ucraineni de nivel superior au fost arestați pentru presupusa gestionare defectuoasă a operațiunilor pe câmpul de luptă, în primele anchete penale împotriva conducerii militare de vârf de la începutul invaziei ruse la scară largă, relatează Kyiv Independent.

În ceea ce a fost calificat drept „cazul generalilor”, Iurii Halușkin, Artur Horbenko și Illia Lapin sunt acuzați că nu au apărat corespunzător regiunea Harkov în mai 2024, permițând o ofensivă rusă.

Într-un caz separat, colonelul Dmitro Riumșin este acuzat că nu a raportat și prevenit dezertările din noua Brigadă 155, antrenată în Franța.

În timp ce unii ucraineni au salutat decizia, unii experți și comandanți o socotesc o încercare de a suprima o opoziție militară potențială la negocierile de pace și înainte de posibile alegeri dacă războiul se încheie anul acesta.

„Aceste investigații înseamnă că guvernul se teme de armată ca forță politică”, apreciază politologul ucrainean Evghen Mahda pentru Kyiv Independent.

Ucraina a adoptat în 2022 o lege privind imunitatea în luptă ce promitea comandanților libertatea de a lua decizii pe front fără consecințe juridice în caz de eșec.

Pe 10 mai 2024, forțele ruse au lansat o incursiune peste graniță în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, ocupând rapid un număr de sate de graniță.

Responsabil de apărare era generalul de brigadă Iurii Halușkin, numit comandantul Grupării Tactice Operaționale Harkov cu puțin peste o lună în urmă.

În urma ofensivei, Halușkin a fost înlocuit și, după ce au fost trimise întăriri, avansul rus a fost oprit. Însă unele zone sunt încă ocupate, iar luptele continuă până la opt kilometri în adâncimea teritoriului ucrainean.

Succesul inițial al ofensivei ruse a stârnit revoltă față de liderii regionali și militari pentru planificarea proastă a apărării, care a dus atât la pierderi cât și la strămutarea a mii de civili.

Biroul de Investigații de Stat (SBI) a demarat o anchetă, iar pe 20 ianuarie Halușkin împreună cu alți doi ofițeri au fost reținuți pentru neglijență în serviciu și acțiuni ce au dus la „pierderea personalului și a armelor, perturbând apărarea frontierei în zona lor de responsabilitate”.

Comandantul a fost învinuit că a atribuit poziții inadecvate Brigăzii 125 de Apărare Teritorială, condusă de generalul locotenent Artur Horbenko și că nu a reușit să le întărească și să le susțină cu artilerie și forțe aeriene.

Comanda inadecvată ar fi dus la dezertarea unor unități ale brigăzii 125, ceea ce a permis rușilor să avanseze, potrivit SBI.

„(Horbenko) nu era conștient de situația reală de pe câmpul de luptă”, se arată în declarația SBI.

Colonelul Illia Lapin, comandantul Batalionului 415, însărcinat să apere zona, a fost acuzat de gestionarea inadecvată a luptei, precum și pentru că a permis unui număr de militari să dezerteze.

Halușkin a cerut întăriri înainte de reînnoirea ofensivei rusești, dar „răspunsul a fost că te poți baza doar pe ceea ce ai”, a declarat avocatul său.

„Dacă Statul Major al Ucrainei nu are suficiente brigăzi și arme pentru a respecta standardele (din Carta militară), nu este vina comandanților”, s-a apărat comandantul.

Spectacol de forță al guvernului

Cu toate că președintele ucrainean Volodimir Zelenski declara în iulie că discuțiile asupra vinovaților ar trebui să aibă loc după război, el a salutat arestările comandanților, motivând că „niciun statut sau realizări trecute nu pot încălca statul de drept”.

Instanța a stabilit cauțiuni de mai multe milioane de grivne.. Un donator anonim a plătit cauțiunea de cinci milioane de grivne (aproximativ 118.000 de dolari) pentru Halușkin, în timp ce fostul președinte Petro Poroșenko s-a oferit public să facă același lucru pe Facebook – într-o postare pe care ulterior a șters-o.

Dar chiar înainte de a părăsi centrul de detenție, comandantul a fost arestat din nou fără cauțiune, ceea ce a atras atât critici, cât și laude în rândul unor militari și politicieni.

„(Anchetatorii) au deschis un nou dosar penal împotriva lui cu trei ore înainte de detenția sa repetată”, a declarat avocatul său pentru Kyiv Independent, adăugând că dosarul a fost depus la mai puțin de o oră după postarea lui Poroșenko.

SBI a susținut că a descoperit „fapte noi” în anchetă, în timp ce avocatul susține că de fapt sunt aceleași acuzații de prima dată.

Măsurile sunt o tactică „mioapă și periculoasă”, la care apelează conducerea politică înainte de o potențială luptă pentru putere, pentru a „îmblânzi” armata, întrucât aceasta rămâne cea mai de încredere instituție din societate în raport cu președintele și guvernul, potrivit sondajelor, argumentează politologul Mahda.

Acesta a speculat chiar că odată ce societatea acceptă aceste dosare penale împotriva comandanților, conducerea politică a țării îi poate urmări și cei de pe margine, de pildă pe fostul șef) al armatei Valeri Zalujnîi, a adăugat el, referindu-se la popularitatea ridicată acestuia în rândul ucrainenilor.

Riumșin, fostul comandant al brigăzii 155 mecanizate „Anna Kyivska”, a fost, de asemenea, arestat pe 20 ianuarie. Problemele sistematice ale brigăzii antrenate în Franța au fost relatate de presa ucraineană și străină, provocând stânjeneală în conducerea ucraineană, care a lăudat brigada 155 ca un proiect emblematic pentru noile brigăzi armate ucrainene.

Jurnalistul ucrainean Iurii Butusov, al cărui reportaj amplu despre eșecurile brigăzii a fost citat în mass-media străină, i-a acuzat pe președintele Zelenski, pe ministrul apărării Rustem Umerov, șeful armatei Oleksandr Sîrski și alți membri ai înaltului comandament militar pentru numeroasele probleme care nu intră în atribuțiile lui Riumșin.

„A fost multă publicitate în această situație. Cineva trebuie să fie țapul ispășitor acum”, a spus acesta jurnaliştilor în instanţă, explicând de ce a fost arestat.

În ciuda publicității, procedurile penale preliminare au fost închise publicului, iar materialele cazului lui Halușkin rămân nedezvăluite, fiind considerate secrete militare, chiar și avocați.

O subminare a armatei

Înalții comandanți militari și soldații obișnuiți au apreciat că arestările sunt în detrimentul efortului de război, întrucît subminează motivația comandanților, încrederea în comandamentul superior și disponibilitatea de a acționa rapid pe câmpul de luptă.

„Este un caz 100% politic”, este de părere Anatolii Kozel, fost comandant al brigăzii 53, pentru Kyiv Independent. „Acest lucru nu aduce beneficii (armata)”.

Generalul Serhii Naiev, fost comandant al Forțelor Comune de Apărare, a criticat arestările în interviul său cu o importantă publicație ucraineană Ukrainska Pravda pe 10 februarie.

„Este inacceptabil ca în timpul războiului să fie demarate procese împotriva liderilor militari”, a spus el, adăugând că nici măcar Rusia nu îi acuză pe generali pentru eșecurile lor.

El declarat de asemenea că responsabilitatea pentru pregătirea întârziată a Ucrainei pentru invazia rusă din 2022 aparține conducerii politice.

A doua zi după interviu, presa ucraineană a raportat că Naiev a fost numit comandantul unui mic grup tactic din estul Ucrainei.

Alte procese penale

„Nu există paralele între cazul meu și cei care îi implică pe Galushkin, Horbenko și Lapin. Aceasta este metodologia”, a declarat generalul-maior Dmitro Marcenko pentru Ukrainska Pravda într-un interviu recent despre faptul că a fost protagonistul în așa-numitului „caz al vestelor blindate” din 2019.

Oficial de top al Ministerului Apărării, responsabil cu aprovizionarea cu materiale a armatei din 2015, el a fost arestat după ce Biroul de Investigații de Stat l-a acuzat pe el și pe alți câțiva oficiali că au procurat mii de veste blindate de calitate scăzută la prețuri umflate.

Marcenko a fost reținut într-un centru de detenție civilă timp de o lună și a fost eliberat pe o cauțiune de 20 de milioane de grivne (480.000 de dolari), care a fost plătită în mare parte de familia fostului președinte Poroșenko și din donațiile oamenilor obișnuiți.

Marcenko a susținut că dosarul său a fost motivat politic, menit să-l rănească președintele de atunci Poroșenko. În 2020, un tribunal de la Kiev a suspendat procurorul și anchetatorul din cauza „atitudinii părtinitoare”.

Ancheta vestelor blindate a înghețat, în esență, achiziționarea de veste blindate în Ucraina până cu săptămâni înainte de invazia rusă la scară largă. După aceea, toate vestele cu pricina au fost distribuite soldaților ucraineni, deși cazul a rămas deschis, a raportat Ukrainska Pravda.

Marcenko a comandat apărarea orașului Mikolaiv în 2022, ajutând la oprirea cu succes a avansului rus. Pe 8 noiembrie 2024 a demisionat din armată din cauza unor probleme de sănătate.

„Astfel de cazuri demoralizează în întregime armata și provoacă incertitudine la toate nivelurile de comandă – de la șeful de pluton până la comandant”, a spus Marchenko într-un interviu, referindu-se la ancheta în curs împotriva ofițerilor ucraineni.