Cu toate că România nu este o țară preponderent feministă, precum cele din Occident, tot mai multe femei și-au pus amprenta, în lumea politică, în ultimii ani. Se pare că au și suținere din partea alegătorilor. Potrivit unui sondaj, aproape 80% dintre români ar vedea o femeie la conducerea țării.

Românii ar vota o femeie la conducerea țării FOTO Arhivă

România nu a avut niciodată, în istoria sa, o femeie președinte. Acest lucru era pe cale să se schimbe în anul 2019, c ând Viorica Dăncilă a ajuns în turul al doilea la alegerile prezidențiale , însă a pierdut, în fața lui Klaus Iohannis, aflat la cel de-al doilea mandat. Și așa, cursa a fost una foarte strânsă. Nu se știe însă ce se va întâmpla de anul viitor, când vor avea loc, din nou, alegeri prezindențiale.

Aproape 80% dintre români ar vota o femeie la alegerile prezidențiale

„Consideraţi că este necesară creşterea numărului de femei în Parlament, în Consiile judeţene, locale sau care ocupă poziţii de conducere în administraţia publică centrală şi locală?”

Aceasta a fost întrebarea adresată, în cadrul unui sondaj efectuat de INSCOP, o companie privată de cercetări sociale şi marketing.

Răspunsurile au fost, după cum urmează:

• 77.9% dintre participanţi au răspuns afirmativ;
• 19.6% nu susţin că femeile ar trebui să aibă putere decizională în politica românească;
• 2.5% nu au răspuns/nu au ştiut să răspundă.

Exemple de figuri feminine marcante, ale politicii românești

În anul 2018, Viorica Dăncilă a devenit prima femeie prim-ministru din România. Ambițiile sale au fost mult mai mari, în momentul în care și-a depus candidatura la președinție. A pierdut în fața lui Klaus Iohannis, în turul al doilea, cu un procent de 33,91% din voturi.

Asta nu înseamnă că nu există șanse ca o femeie să reușească la alegerile prezidențiale din 2024. Cu atât mai mult cu cât românii par să fie din ce în ce mai deschiși la această idee.

Politiciene ca Ana Pauker şi Elena Ceauşescu au ocupat funcţii de conducere. Prima a fost ministrul de Externe, alături de cunoscuta soție a liderului comunist, Nicolae Ceauşescu. Ea a deținut funcțiile de viceprim-ministru al Guvernului României şi Preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Tehnologiei.

Gabriela Firea a devenit primul Primar General al Capitalei, în 2016. În prezent ea este ministrul Familiei.

Printre personalitățile feminine care s-au afirmat în politica românească se numără și Alina Gorghiu ca preşedinte al Senatului; Clotilde Armand, primar al Sectorului 1 din Bucureşti; Elena Udrea, ministrul Turismului; Elena Băsescu, europarlamentar; Monica Macovei, ministrul justiţiei; Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei; Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene; Mona Muscă, ministrul Culturii; Sulfina Barbu, ministrul Mediului; Ana Birchall, ministrul Justiţiei; Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne; Raluca Turcan, ministrul Muncii; Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii.

Întrucât conducerea PNL, partid din care senatoarea Alina Gorghiu face parte , este dominată de bărbați, ea a decis, în luna mai a anului trecut, să lanseze un proiect legislativ îndrăzneţ. Acesta prevede ca măcar 33% dintre candidații înscriși pe listele partidelor, pentru Senat și Camera Deputaților, să fie femei.