Pe măsură ce creşterea profiturilor începe să încetinească, pentru unele companii impactul suplimentar al monedei mai puternice va însemna diferenţa între extindere şi restrângere pentru restul anului.
Indicele Goldman Sachs al companiilor americane cu expunere internaţională mare a scăzut de două ori mai mult decât indicele companiilor ale căror operaţiuni sunt în mare parte interne, cu aproximativ 15% şi, respectiv, 7% în acest an.
Prin comparaţie, indicele expus la nivel internaţional a crescut cu aproximativ 27% anul trecut, faţă de 30% pentru cel concentrat pe ţară.
În 2020 şi 2019, indicele internaţional a depăşit indicele intern.
Efectele valutare, în mare parte atribuite dolarului, ar urma să reducă cu aproximativ 40 de miliarde de dolari profiturile companiilor nord-americane, în prima jumătate a acestui an, potrivit companiei de tehnologie financiară Kyriba.
În prima jumătate a anului trecut impactul valutar a fost de aproximativ 8 miliarde de dolari.
Un dolar puternic afectează veniturile companiilor cu afaceri internaţionale mari prin reducerea valorii câştigurilor lor din străinătate şi făcând produsele lor mai puţin competitive faţă de cele ale companiilor locale concurente.
Deşi inflaţia din SUA a accelerat la maxime ale ultimilor 40 de ani, dolarul a atins în acest an cel mai ridicat nivel din 2002, fiind în creştere cu aproximativ 9% în acest an, ca urmare a creşterii ratelor dobânzilor şi a performanţelor economice mai bune în SUA decât ale altor state din G10.
O creştere economică mai rapidă în SUA decât în alte părţi a însemnat, de asemenea, venituri reduse pentru companiile cu expunere internaţională mare.
În această lună, Microsoft a devenit cea mai importantă companie care a învinuit mişcările valutare pentru un avertisment de profit, reducând previziunile privind veniturile cu 460 de milioane de dolari la mai puţin de şase săptămâni după emiterea de previziuni optimiste.
Retailerul TJX şi-a redus estimarea veniturilor cu 700 de milioane de dolari, în timp ce marca de îmbrăcăminte Guess a spus că ”valutele ar fi diferenţa dintre aşteptările noastre actuale de contracţie a profitului operaţional faţă de creşterea modestă a profitului operaţional”.
Aprecierea dolarului a fost determinată de dobânzile mai mari, precum şi de redresarea economică mai rapidă a SUA, după recesiunea de la începutul pandemiei de coronavirus.
Cu toate acestea, ambele fenomene s-ar putea schimba.
Deşi Rezerva Federală şi-a înăsprit politica monetară mai repede decât multe alte bănci centrale, , acest lucru va începe să se schimbe atunci când Banca Centrală Europeană (BCE) va majora dobânzile în iulie.
Creşterea în SUA începe, de asemenea, să încetinească şi va încetini şi mai mult pe măsură ce Fed va creşte dobânzile.
”Toate acestea sugerează că nu ar trebui să vedem o performanţă prea mare în dolar, cu excepţia cazului în care există o mişcare mare de refugiu”, a spus Karl Schamotta, strateg şef de piaţă la Corpoy.
Dolarul creşte atunci când SUA depăşc alte state dezvoltate şi când creşterea încetineşte la nivel global, deoarece atrage investitori care caută active sigure. O astfel de mişcare de refugiu este posibilă.
Datele americane de vineri au arătat că preţurile de consum au crescut într-un ritm mai rapid decât era aşteptat – 8,6% de la an la an – ceea ce i-a determinat pe investitorii de pe pieţele futures să parieze pe o înăsprire monetară extrem de agresivă din partea Rezervei Federale în lunile următoare.
Începând de vineri, investitorii pariază că Fed va creşte ratele dobânzilor cu câte jumătate de punct procentual la următoarele patru întâlniri - iunie, iulie, septembrie şi noiembrie - înainte de a încetini la o creştere de un sfert de punct în decembrie.
Scopul Fed este de a încetini economia SUA, dar există riscul ca ţara să intre în recesiune în urma majorării puternice a dobânzilor.
