Persoanele internate în centre rezidențiale, unități medico-sociale sau spitale de psihiatrie vor putea sesiza abuzurile fizice sau emoționale și să ceară schimbarea centrului în care se află printr-o aplicație mobilă, denumită „Ceasul Bun”.

Aplicația, care poate fi accesată atât de pe telefonul mobil, cât și de pe calculator sau tabletă, a fost dezvoltată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice, organizație neguvernamentală de drepturile omului, în cadrul proiectului Adaptjust – justiție accesibilă persoanelor cu dizabilități.

Potrivit Ministerului Public, inițiativa a fost luată după ce cazul „ Azilele groazei ” din județul Ilfov a scos la iveală faptul că beneficiarii acestor cămine se confruntă cu un acces redus (sau absent) la sistemul de justiție, atunci când au nevoie să sesizeze o încălcare a drepturilor. Reprezentanții Parchetului semnalează că într-o astfel de situație se mai află circa 50.000 de pacienți.

„O astfel de aplicație, dacă este ușor de folosit, interactivă, atractivă prezintă o serie de avantaje față de metodele clasice de raportare a situațiilor de abuz, neglijare sau tratament inuman și degradant. Cu siguranță și-au pierdut de mult timp rolul și eficiența cutiile de tip poștal în care persoanele vulnerabile puteau depune sesizări. În vizitele mele în centre, majoritatea erau goale”, este de părere psihologul Mihai Copăceanu.

Cum funcționează „Ceasul Bun“

„Ceasul Bun” este o aplicație sub formă de chestionar și răspunde „unei nevoi identificate în peste 20 de ani de expertiză în domeniu, și anume lipsa efectivă a instrumentelor adecvate prin intermediul cărora persoane din categorii vulnerabile (cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale, dar și cele cu afecțiuni neurologice, instituționalizate) să poată avea acces la justiție (să poată formula sesizări cu privire la fapte de natură penală ale căror victime sunt, să își poată revendica drepturile sau cere reevaluarea măsurilor de ocrotire instituite)”, arată Ministerul Public.

Aplicația este disponibilă pe telefoane mobile și tablete cu IOS sau Android, dar poate fi accesată și pe web. De asemenea, aceasta a fost accesibilizată în termeni de vocabular și navigare pentru ca persoanele cu dizabilități intelectuale și cu afecțiuni neorologice să o poată utiliza fără probleme. Astfel, dincolo de procesul ușor de parcurs și componentele simple, aplicația are integrat și un cititor de ecran în interfața sa și o funcție de înregistrare care transformă discursul în text.

Cum se depune plângerea

Aplicația mobilă are patru module: Cere ajutor – formularul de transmitere de sesizări/plângeri; Informații – informații utile despre procesul de sesizare și răspuns; Resurse de sprijin – resurse educaționale pentru utilizatori și Despre aplicație – informații despre aplicație, cum să o folosești şi scopul ei.

Pentru a putea fi transmisă o plângere, utilizatorul aplicației trebuie să acceseze modulul Cere ajutor și va fi ghidat printr-un formular care îl va ajuta să ofere informații structurate despre problema sa. Există cinci pași pe care trebuie să îi urmeze utilizatorul.

Primii trei pași din solicitarea de ajutor sunt concentrați pe identificarea utilizatorului, a locației sale și a instituției în care se află. Dacă dispozitivul acestuia are funcția de localizare activată, această informație se poate prelua automat.

Ultimii doi pași din proces colectează informații despre situația raportată. Spre exemplu, la pasul al patrulea, utilizatorul va putea selecta din multiple opțiuni care este forma de abuz la care a fost supus, dacă este cazul, sau va putea introduce detalii despre propria situație. La ultimul pas se vor încărca dovezi și documente relevante pentru plângerea depusă. Dacă dispozitivul nu este conectat la internet, informația completată este salvată local și va fi transmisă odată ce se poate stabili o conexiune la internet.

În funcție de locul în care se află, de tipul de solicitare – există trei tipuri: „Mi s-a întâmplat ceva rău = am pățit ceva; Vreau să fiu mutat din locația în care mă aflu = vreau să mă mut și Vreau să ajung la judecător = vreau la judecător” și alte selecții pe care le operează (ce a pățit, dacă are dovezi etc.) – numărul de pași prin care trece utilizatorul diferă, iar plângerea se depune la actori instituționali diferiți, pe mail.

Plângerile vin însoțite de CNP sau buletin, dacă persoana le are la dispoziție. La final, plângerea este semnată olograf.

În plus, aplicația permite ca plângerea să fie depusă atât în nume propriu, cât și pentru altcineva. Dacă utilizatorul alege să completeze o plângere în numele altcuiva, va trece printr-un formular prin care i se vor solicita informații suplimentare legate de locație, de evenimentul raportat și va fi nevoie de prezentarea unor dovezi suplimentare. Dacă victima nu știe unde se află, iar aplicația nu o poate geolocaliza, sesizarea va pleca la autoritățile naționale, în funcție de modulul ales (am pățit ceva, vreau să mă mut, vreau să fiu reexaminat).

De asemenea, utilizatorul va putea citi/asculta în secțiunile de „Informații” și „Resurse de sprijin” informații despre diferite subiecte pentru a putea înțelege dacă situațiile prin care trece sunt abuzuri și dacă drepturile lui nu sunt respectate. Acest modul este, la rândul său, complet accesibilizat pentru a putea transmite informația cât mai corect și eficient pentru orice tip de utilizator, luând în calcul diferitele forme de dizabilitate de care acești utilizatori pot suferi.

Psihologul Mihai Copăceanu apreciază implicarea Ministerului Public și crede că aplicația va ajunge la persoanele care au nevoie, dar, din păcate, nu și la cele grav bolnave . „Aplicația prezintă un dezavantaj mare prin faptul că, spre exemplu, necesită introducerea CNP-ului, navigarea prin anumite opțiuni, semnarea olograf, ceea ce înseamnă că persoanele cele mai vulnerabile, cele cu afectare cognitivă gravă, cele cu afecțiuni neurologice grave, cele fără capacitate de exercițiu și discernământ, asupra cărora se exercită cele mai dese abuzuri, nu vor putea folosi această aplicație”, subliniază el.

Formularul de plângere, ascuns

Pentru a crește siguranța pacientului, aplicația are o funcție de Ascundere a formularului de plângere. Prin apăsarea butonului Ascunde din aplicație, ecranul acesteia va afişa un ceas care arată ora exactă. Această funcționalitate ajută utilizatorul să reacționeze rapid dacă are nevoie să închidă aplicația imediat pentru a nu fi în pericol.

Centrul de Resurse Juridice va achiziționa 60 de telefoane mobile, va pre-instala aplicația „Ceasul Bun” pe fiecare dintre acestea și le va distribui, ulterior, persoanelor aflate în instituții.

O societate bazată pe responsabilitate

Mihai Copăceanu crede că pe termen lung avem datoria de a crea o societate care să se bazeze pe responsabilitate profesională și civică, care să fie atentă la nevoile persoanelor vulnerabile, și nu să căutăm și să născocim cat mai multe metode de control și sancționare. „Nu cred în valoarea exclusivă și absolută a sancțiunilor. Sancțiunile pot acționa asupra unor nereguli punctuale, însă, pe termen lung, noi ca societate avem nevoie de angajați responsabili, de administratori responsabili și de autorități centrale și locale responsabile. Astfel că, dacă orice român în locul lui își va satisface cu responsabilitate atribuțiilor jobului aplicațiile vor fi inutile”, spune psihologul.

În același timp, el reiterează că persoanele aflate în grija serviciilor sociale au nevoie de asigurarea unei vieți cu demnitate și de servicii de calitate: de la hrană, la servicii medicale, psihologice și de recuperare și reabilitare, iar personalul din centre necesită sprijin și instruire tocmai pentru a îndeplini aceste nevoi, astfel se vor putea vedea schimbările.