Aplicația Ministerului Afacerilor Interne pentru reclamarea șoferilor agresivi va fi utilă în procent de maximum 5%, este de părere un fost șef al Poliției Rutiere. În același timp, un psiholog, care a încercat să își instaleze aplicația, spune că aceasta este lentă și respingătoare. Experții sunt de părere că, deși modelul a fost copiat din țările occidentale, România nu va putea disciplina astfel șoferii agresivi în trafic.

Amintim că pe aplicația hub.mai.gov.ro - secţiunea ESAR (sesizări abateri rutiere). lansată sâmbătă de Ministerul de Interne, pot fi depuse atât plângeri, cât și probe sau indicii ce pot duce la identificarea șoferilor cu comportament agresiv și violent în trafic.

Lucian Diniţă, care a lucrat timp de 25 de ani în Poliţia Română, iar în perioada 2009-2014 a condus Direcţia de Poliţie Rutieră, este sceptic și critic privind eficiența noii platforme lansate pentru a reduce numărul șoferilor agresivi.

„Ideea este preluată din țările civilizate, din Europa de Vest. În momentul de față, nu știu dacă România e pregătită pentru o asemenea aplicație. Ar trebui să fie eficientă teoretic, însă cum România e o țară imprevizibilă, va fi greu. Gândiți-vă că șoferii agresivi vizați și împotriva cărora ar trebui să se ia măsuri vor face fără îndoială contestații în instanță. Iar acest fapt va aglomera și mai mult instanțele civile. Agresivitatea în trafic este sport național în România. Ar fi fost mai eficient dacă ar fi fost scoși polițiștii pe străzi decât să stai să aștepți sesizări pe o platformă privind șoferii agresivi”, a declarat pentru ”Adevărul” Lucian Diniță.

În opinia acestuia, se ridică semne de întrebare privind eficiența platformei lansate de MAI și pentru că trebuie înființată o structură pentru gestionarea acesteia, cu specialiști care să analizeze imaginile din sesizări și să vadă ce reguli au fost încălcate. Iar aici sunt necesari oameni cu experiență , nu tineri absolvenți de Școli de Poliție fără expertiză practică.

„Românii sunt neîncrezători în eficiența rezolvărilor acestor abateri”

„Nu se poate face o platformă pe repede înainte, pe genunchi, doar ca să ne dăm mari. Iar asta face parte dintr-o strategie de modificare a Codului Rutier de la o săptămână la alta, doar - doar le mai iau fața românilor și îi mai deturnează de la gândurile lor cotidiene. A șofa în România e sport extrem. Nu știi când ai plecat de acasă în ce condiții ajungi înapoi. Sunt prea mulți nebuni în trafic. Cred că aplicația va fi utilă în procent de maximum 5%”, a mai precizat Lucian Diniță pentru ”Adevărul”.

Și psihologul Mihai Copăceanu este sceptic cu privire la eficiența acestei aplicații în reducerea numărului de șoferi agresivi dintr-o serie de motive.

”În primul rând sunt sceptic din cauza funcționalității aplicației și a dificultății de raportare a acestor comportamente agresive în trafic. Aplicația este lentă și respingătoare deoarece deja solicită o serie de date de identitate ale persoanei care raportează inclusiv codul numeric personal, date de contact, iar cu privire la aceste aspect, românii vor fi foarte reticenți și se vor teme să sesizeze orice abatere în trafic, gândindu-se mai mult la repercusiunile asupra lor, la faptul că nu sunt anonimi. În al doilea rând, românii deși își doresc o corectare a unor comportamente agresive în trafic sunt neîncrezători în eficiența rezolvărilor acestor abateri. Antecedentele ne învață că durează foarte mult până se investighează, se aprobă, se analizează, se probează, iar se analizează și se rezolvă o asemenea petiție”, este de părere Mihai Copăceanu.

În al treilea rând, după cum consideră cunoscutul psiholog, acțiunea este una târzie, post-factum, care nu are deloc un rol preventiv și nu descurajează viitoarele comportamente agresive din trafic. Ea ar putea să sancționeze ceva ce s-a întâmplat deja.

„Mai mult decât atât, cei vizați vor fi la fel de indiferenți și nepăsători și vor adopta orice măsură (inclusiv juridic) pentru a contesta acuzația adusă și probele invocate. Majoritatea șoferilor agresivi nu vor deveni mai puțin agresivi în urma sesizării prin aplicație. Șoferii agresivi, psihologic vorbind, nu sunt persoane care să-și recunoască instant greșeala și vinovăția și să achite imediat sancțiunea primită. Mult mai eficient ar fi o linie telefonică de urgență unde s-ar putea raporta aceste comportamente în timp util (cum se întâmplă în unele state americane), iar răspunsul să fie mult mai prompt, rapid și eficient. O sesizare trimisă pe o aplicație cu toate barierele de raportare crește timpul de soluționare și implicit neîncrederea cetățenilor”, mai spune Mihai Copăceanu.

„Șoferii își reduc agresivitatea dacă știu că sunt filmați”

În Belgia, în urmă cu mulți ani, legiuitorul a înțeles rațiunile psihosociale ale comportamentului agresiv și în consecință a obligat șoferii agresivi să urmeze un curs de 20 de ore pentru reducerea agresivității, curs de grup, împreună cu alți șoferi agresivi care era coordonat de psihologi. Scopul fiind tocmai acela de a scădea probabilitatea ca un comportament agresiv să se repete și de a înțelege consecințele acțiunilor lor și factorii care au provocat comportamentul agresiv.

„Abordarea psihologică este mult mai eficientă deoarece agresivitatea reprezintă o componentă psihologică importantă. Un șofer agresiv care va fi sancționat nu devine automat, a doua zi, nonagresiv și cuminte la volan. Practic vorbind, două metode s-au dovedit a fi eficiente în prevenirea comportamentelor agresive: camerele video instalate în intersecții sau pe bulevardele principale și radarele fixe în cazul vitezei excesive. Conducătorii auto își vor reduce agresivitatea la volan dacă știu că sunt filmați și înregistrați și dacă observă camerele video în fața lor, pe șosea, iar în cazul vitezei excesive dacă văd radare care le identifică viteza instant”, precizează Mihai Copăceanu.

Conform oficialilor MAI, sesizarea privind comportamentul agresiv în trafic trebuie să conţină datele de identificare ale celui care face reclamaţia (adică nume, prenume şi codul numeric personal ori, după caz, codul de identificare, datele de contact, număr de telefon şi adresa de corespondenţă), o declaraţie pe propria răspundere cu privire la veridicitatea datelor transmise şi a înregistrării audio-video sau video, data, ora, locul sau orice alte elemente care să conducă la identificarea locului unde a fost surprinsă posibila faptă contravenţională, precum şi semnătura.

Sancţiunea pentru comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice este prevăzută de articolul 100/3/i din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi constă în 4-5 puncte de amendă (660-825 de lei). În plus, şoferilor cu comportament agresiv li se reţine permisul de conducere pentru o perioadă de 30 de zile.