Omenirea a căutat secretul tinereții fără bătrânețe din cele mai vechi timpuri. Darurile naturii, cum ar fi nămolul sau apele termale, au promis tinerețe veșnică. Nedrept intrate în anonimat după Revoluție, stațiunile termale din România oferă încă multă sănătate celor care aleg să vină aici în vacanță.

România deține o treime din potențialul balnear al Europei. Băile Felix, Tușnad, Sovata, Călimănești sau Băile Govora sunt cele mai vestite locuri din România unde turiștii se pot răsfăța cu tratamente demne de Cleopatra, regina Egiptului.

Apa termală, numită și „apa vie“, celebră pentru beneficiile pe care le are asupra pielii, provine de la izvoarele termale din adâncimea pământului, fiind bogată în săruri și minerale. Fiecare element aflat în compoziția sa tămăduiește ceva: zincul ajută la cicatrizarea pielii, cuprul este antiseptic, magneziul este recunoscut ca având proprietatea de a regenera pielea, potasiul hidratează, stronțiul reduce iritațiile, fierul ajută la vindecarea rănilor, manganul reduce ridurile, iar calciul este astringent.

BĂILE FELIX, „Mecca Transilvaniei“

Stațiunea Băile Felix rămâne, de departe, perla stațiunilor balneo din țara noastră, înconjurată de altfel și de multe legende. Una dintre ele îl are ca erou pe Ladislau, întemeietorul orașului Oradea. În timp ce era călare în fruntea armatei sale, a făcut un popas în Haieu. Aici, calul a lovit o piatră cu copita şi un izvor bogat de apă a țâșnit de sub ea.

Hotelurile şi-au făcut apariția la jumătatea secolului al XIX-lea, primul stabiliment, numit Europa, fiind inaugurat în anul 1832. Acum, clădirea nu mai există, pe locul ei fiind amenajat un parc. De-a lungul veacurilor, aici s-au tratat și cei cu sânge albastru, și răniți din Primul Război Mondial, și oameni ai muncii în comunism. Și în prezent, spre aceste izvoare termale, atrași de proprietățile vindecătoare ale apei, vin anual mii de turiști.

Proceduri de ultimă generație

Stațiunea Băile Felix, situată la o altitudine de 140 de metri, se află în apropierea drumului european Oradea-Deva, la o distanță de aproximativ 8 kilometri de orașul Oradea, de unde turiștii au la dispoziție transportul în comun. Așadar, putem spune că stațiunea este accesibilă oamenilor din toată țara, căci până la Oradea se poate ajunge pe cale rutieră, feroviară și aeriană.

O noapte de cazare costă între 260 de lei și ajunge la 908 lei la un hotel, însă cei care aleg să-și petreacă vacanța la o pensiune achită mai puțin pe cazare, între 180 de lei și 275 de lei.

În stațiune există mai multe complexuri balneare, fiecare având o bază de tratament. Pe lângă procedurile uzuale, pacienții au parte de proceduri medicale de ultimă generație, cum ar fi terapia Shockwave, cu unde de șoc extracorporale, Tecar terapia, un tratament neinvaziv care stimulează mecanismele de autovindecare ale organismului, dar și terapia laser care se bazează pe folosirea luminii în scopuri terapeutice. Tot într-un centru SPA care are și destinația de complex balneo puteți să vă răsfățați cu hidromasaj Caracalla, o baie individuală în care jeturile de apă şi curenții de aer au ca rezultat un masaj relaxant, sau cu un duș Ciclonic, procedură care se desfășoară într-un spațiu în pereții căruia se află mai multe orificii prin care țâșnește apa la o temperatură de 36-37 de grade Celsius. Pentru un tratament balnear complex este necesară o evaluare din partea medicului de recuperare medicală, explică prof. habil. Carmen Nistor-Cseppento, medic primar la Spitalul Clinic de Recuperare Băile Felix.

Nuferi și biserici medievale

Cele trei lacuri cu nuferi, floare care a devenit, de altfel, și simbolul stațiunii, au ajuns o destinație turistică în sine. Printre nufărul alb și lotusul sacru, veți descoperi specii rare de viețuitoare, cum ar fi broaștele țestoase și specii exotice de pești, care au găsit aici un microclimat unic. O altă specie de nufăr, cel termal, poate fi admirată doar în Rezervația naturală Pârâul Peța, care se află în stațiunea Băile 1 Mai.

La câțiva kilometri de paradisul lacustru se află Biserica cu lună, care are pe turlă o sferă care se deplasează după mișcarea Lunii în jurul Pământului. Printre destinațiile de neratat se numără și Biserica de lemn din Brusturi, „Biserica lui Popa Tanda“, lăcaș de cult construit în anul 1700 de familiile sărace ale locului sau Capela Haieu, biserica medievală cu elemente arhitecturale romane și gotice.

De neratat este o seară petrecută în Oradea, cu al său centru istoric renovat de poveste, iar iubitorii munților se pot aventura în Peștera Urșilor, aflată la o distanță de aproximativ 77 de kilometri de Băile Felix. Aici veți descoperi scheletele urșilor care au murit în urmă cu mii de ani, după ce intrarea în peșteră a fost blocată de o stâncă.

TUȘNAD, „Mica Elveție“

În județul Harghita, ascunsă între Munții Harghita și Bodoc, se află cea mai mică stațiune balneară din țară, Băile Tușnad, supranumită „Mica Elveţie“ sau „Perla Ardealului“. Situată la o altitudine de 650 de metri, stațiunea are 44 de izvoare naturale, cu temperaturi cuprinse între 18 şi 24 de grade Celsius, din care în prezent sunt utilizate doar șase.

Stațiunea a apărut pe harta României în 1842, însă faima sa se pierde în negurile vremii. Izvoarele care țâșneau din „câmpul vorbitor“, așa cum îl numeau localnicii, l-au tămăduit și pe un fiu de cioban, care s-a făcut bine după ce s-a spălat în apele termale. Zona a atras apoi elita Europei care venea aici să caute tinerețea fără bătrânețe. Străinii poposeau la celebrul Institut balnear Ştefania, care avea piscine acoperite și personal specializat în medicina balneară. Prima conflagrație mondială a însemnat pentru stațiune sfârșitul epocii de aur, dar, cu timpul, Tuşnadul și-a recăpătat faima.

Sănătate și relaxare

În prezent, aici se tratează atât afecțiuni interne, cât și externe: cardiovasculare, reumatismale, boli ale sistemului nervos, afecțiuni digestive, endocrine, metabolice și de nutriție, boli respiratorii. Tratamentul curei balneare la Tușnad este contraindicat celor care au afecțiuni acute cronice în puseu acut, boli infecto-contagioase, tumori maligne, epilepsii, psihopatii cu tulburări de comportament. La baza de tratament din stațiune se efectuează proceduri uzuale, cum ar fi kinetoterapia, împachetări cu parafină, dar și mofetă (emanația de gaz degajat prin crăpăturile scoarței terestre în fazele finale ale activității vulcanice) sau cura internă cu ape minerale terapeutice, indicată în afecțiuni ale tubului digestiv și hepatobiliare, afecțiuni ale rinichiului și căilor urinare, afecțiuni metabolice și endocrine.

La pensiunile din Băile Tușnad, cazarea pe noapte variază între 150 de lei și 420 de lei. Hotelul Tușnad, care este și bază de tratament, oferă pachet de tratament balnear: șase nopți de cazare cu mic dejun și cină incluse, dar și cinci zile de tratament balnear pe bază de bilet de trimitere, numai după consultul unui medic specialist balneolog. În cazul în care turistul nu are bilet de trimitere de la medicul de familie și cardul de sănătate, costul consultației și al tratamentelor se ridică la suma de 500 de lei de persoană.

La Băile Tuşnad din Harghita se poate ajunge cu mașina pe ruta Brașov-Sfântu Gheorghe-Băile Tușnad sau cu trenul pe magistrala București-Brașov-Sfântu Gheorghe-Băile Tușnad-Ciceu-Deda-Baia Mare, stație Băile Tușnad.

Plante carnivore, pe marginea drumului

Dacă sunteți la tratament în Tușnad, puteți vizita Muzeul Apelor Minerale, unde puteți afla de la ghid cum au luat naștere acestea, dar și multe date referitoare la istoria și cultura care le înconjoară. Pe lângă Tușnad, micul orășel fiind o destinație în sine cu parcurile și cu străzile sale cochete, puteți face drumeții la Lacul Sfânta Ana, de origine vulcanică, unic în Europa Centrală și de Est, situat la o distanță de 25 de kilometri de stațiune, sau la Lacul Roșu, până la care trebuie să parcurgeți 115 kilometri, dar nu vă va părea rău: aici veți putea admira cel mai mare baraj natural din România.

Iubitorii de drumeții se pot bucura și de rezervația Tinovul Mohoș, situată lângă Lacul Sfânta Ana, unde crește roua cerului, singura plantă carnivoră din Transilvania. Din epoca glaciară au supraviețuit până la noi și alte 20 de specii de iarbă de rouă și gălbenele de turbă. Cei care doresc să parcurgă trasee montane pot cuceri Bastionul Apor, un drum ușor, recomandat pentru toate vârstele. La Stânca Șoimilor ajung doar cei care stau bine cu ritmul cardiac, fiind un traseu recomandat doar persoanelor care au o condiție fizică corespunzătoare, iar distanța de 2,5 kilometri se parcurge în maximum două ore.

SOVATA, „Marea Moartă a Transilvaniei“

Expresia „Du-mă, mamă, la Sovata, să-l cunosc și eu pe tata“ este mai cunoscută decât puterea vindecătoare a lacului sărat helioterm Ursu. Legenda locală spune că în zonă exista o cazarmă militară plină cu tineri frumoși. Doamnele care ajungeau la Sovata și urmau cure cu nămol și apă sărată, recunoscute ca fiind utile în tratarea problemelor legate de infertilitate, se întâlneau cu acești tineri și rămâneau însărcinate.

Până să devină o stațiune faimoasă, care-și trage numele de la Szováts – o familie de nobili secui care deținea întreaga zonă –, povestea micii așezări începe în anul 1581, când aici locuiau 16 familii. Vreme de multe secole, doar oamenii locului s-au bucurat de apele izvoarelor şi lacurilor sărate până la începutul anilor 1840, când mica aristocrație și-a construit cabane de vară la poalele muntelui de sare.

Prima baie publică, numită Gera, a apărut în anul 1872, iar câțiva ani mai târziu a primit autorizație de baie terapeutică. În jurul ei s-a dezvoltat viitoarea stațiune, care a căpătat oficial statutul de stațiune balneară în anul 1884. Tot cam în aceeași perioadă s-a format și Lacul Ursu, cel mai mare lac sărat helioterm din Europa, în urma prăbușirii terenului şi acumulării apei a două pârâiașe în golul rezultat. Supranumit „Marea Moartă a Transilvaniei“, de la salinitatea asemănătoare cu cea a Mării Moarte, lacul cu o suprafață de 40.000 de metri pătraţi și o adâncime de 18 metri are forma unei blăni de urs, de unde îi vine și numele.

O stațiune accesibilă

Cu excepția celor două războaie mondiale, când dezvoltarea stațiunii a avut de suferit, în zonă au apărut rând pe rând vile. În anul 1952, localitatea a fost declarată oraş, însă cu adevărat zona a devenit stațiune între anii 1960-1980, perioadă în care au fost ridicate cinci hoteluri și o nouă bază de tratament.

La Sovata se poate ajunge cu trenul pe ruta București-Oradea, cu schimbare la Blaj sau Teiuș, spre Praid, până la Gara Sovata, apoi cu autobuzul până în stațiune, fiind de parcurs un traseu de 4 kilometri. Cine dorește să vină cu autoturismul o poate face pe E 15 de la Sighișoara sau de la Târgu-Mureș, până la Bălăușeri, apoi pe DN 13 A, prin Sângeorgiu de Pădure până la Sovata, dar și pe DN 15 sau DN 15 A până la Reghin, apoi la Sovata.

Cazarea la Sovata este pentru buzunarul tuturor. Dacă la hoteluri prețul unei nopți de cazare pentru două persoane este de 650 de lei, casele de vacanță închiriază camerele, pe noapte, la jumătate de sumă, respectiv 300 de lei, dar chiar și mai puțin, ajungând până la 230 de lei pe noapte. Sunt și cabane care se închiriază integral, în cazul în care veniți în gașcă mare, la prețul de 800 de lei pe noapte.

Doamnele, răsfățate la Sovata

Turiștii care vor să urmeze un tratament specific trebuie să știe că procedurile încep numai la indicațiile unui medic și după o prealabilă evaluare a stării de sănătate, cu excepția masajelor sau a programelor de fitness. Tratamentele se pot face la baza balneo situată lângă Lacul Ursu sau la Hotelul Sovata.

Multe proceduri se adresează doamnelor, pentru diferite afecțiuni ginecologice, cum ar fi baie cu temperatură alternantă, tampon ginecologic cu noroi ginecologic, irigare sărată, dar serviciile continuă cu băi calde, în cadă sau piscină, hidroterapie, gimnastică medicală, cură nutritivă. O altă procedură, ceva mai nouă, se numește tens, prin care impulsurile electrice transmise prin piele stimulează nervii senzoriali care activează ulterior mecanismele naturale de ameliorare a durerii. La Sovata se tratează, pe lângă bolile ginecologice și cele legate de infertilitate, afecțiuni degenerative, inflamatorii, reumatismale, afecțiuni ale sistemului nervos, dar și probleme dermatologice și afecțiuni respiratorii.

Plimbarea cu mocănița, atracția zonei

Sovata a avut perioada ei de glorie, de la care avem moștenire adevărate bijuterii arhitecturale, ridicate aici începând cu perioada anilor 1860-1880, și admirate inclusiv de Familia Regală care a vizitat zona de-a lungul timpului. Astfel că o plimbare la pas pe străzile stațiunii îți dezvăluie imaginile fermecătoare ale unei epoci apuse.

La Sovata poți încerca experiențe noi, cum ar fi înnoptatul într-un pat de fân, o plimbare pe Lacul Tivoli dintr-o barcă cu vâsle, iar iarna te poți plimba cu o sanie trasă de cai sau poți cuceri munții pe schiuri. O plimbare cu mocănița, al cărei traseu șerpuiește prin munți, dar și prin povești, este o experiență de neuitat. Trenul cu aburi care circulă pe traseul Sovata-Câmpu Cetății, pe o distanță de 14 kilometri, are cinci vagoane tip gondolă. Locomotiva cu aburi face parte dintr-un lot de 10 locomotive construite în anul 1949 la o fabrică din Polonia. Construcția căii ferate Târgu Mureș-Praid a început în anul 1912, iar trei ani mai târziu, istoria consemnează punerea în funcțiune a primei garnituri de tren pe ruta Târgu Mureș-Praid. În anul 1997, circulația trenurilor pe calea ferată îngustă a fost oprită, pentru ca, în urma unei investiții private, tronsonul să fie redeschis în anul 2011.

CĂLIMĂNEȘTI, „Perla Oltului“

La Călimănești, vechea așezare a lui Căliman, au venit în decursul secolelor să-și caute sănătatea și nobilii și oameni de rând, apa minerală izvorâtă din adâncul pământului aducând alinare tuturor. În prezent, Călimănești-Căciulata este pe harta stațiunilor balneoclimaterice renumite din țara noastră. Stațiunea se află la doar 20 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, la 85 de kilometri de Sibiu și la 200 de kilometri de Bucureşti. Turiștii pot alege una dintre cursele regulate care pleacă atât din Sibiu, din Râmnicu Vâlcea, dar și din București, pe DN 7/E 81. Accesul feroviar se face prin Gara Călimănești, halta Păușa, și chiar prin gările Lotru sau Râmnicu Vâlcea, toate situate pe linia Podu Olt-Piatra Olt.

Carol Davila, părintele întemeietor al stațiunii

Primele însemnări despre puterea vindecătoare a apelor minerale din zonă datează de la începutul secolului al XIX-lea. „Unii țărani din Călimănești au avut în casele lor pe Aga Iusuf şi pe Selim Bei din Rusciuc, cărora le făceau băi sulfuroase“, consemna dr. Ştefan Vasile Episcopescu în „Apele metalice ale României Mari“. Primii pacienți în adevăratul sens al cuvântului au fost militarii, tratați aici la recomandarea vestitului medic Carol Davila, care a decis înființarea unui stabiliment balnear dedicat lor, la 27 mai 1855, după captarea Izvorului nr. 1 de la Căciulata, exploatat cu mult timp înainte de doi călugări, Partenie și Ghenadie. Renumele apelor vindecătoare a atras în zonă aristocrația vremii care și-a construit aici vile cochete în stil elvețian, pe lângă spații de tratament și hoteluri, precum Pavilionul Balnear Central, unul dintre cele mai vechi hoteluri din România.

În anul 1957 a fost deschis și un sanatoriu pentru copii, unde micuții erau tratați pentru afecțiuni hepatice. După câțiva ani, pentru ca micii pacienți să nu mai întrerupă cursurile de învățământ, s-a amenajat și o școală. Tot aici au fost salvați de la moarte muncitorii care lucrau în carierele de piatră şi minele de cărbuni și care se îmbolnăveau de silicoză.

În prezent, în stațiune funcționează două baze de tratament situate în incinta Complexului Balnear Cozia din Căciulata și în incinta Hotelului Central din Călimănești. În cele două baze de tratament se pot face 6.500 de proceduri/zi. Aici se tratează boli ale tubului digestiv, ale vezicii biliare, afecțiuni metabolice și de nutriție, ginecologice, ale căilor respiratorii, dar și afecțiuni posttraumatice sau reumatismale. Pe lângă terapiile comune, pe care le găsim și în alte stațiuni de profil – drenaj limfatic, magnetoterapie sau curenți dinamici –, puteți încerca crenoterapia (cura internă cu ape minerale), însă doar la recomandarea medicului.

Pe lângă bazele medicale, stațiunea are și două parcuri acvatice (Cozia și Mirajul Oltului) și nenumărate bazine cu apă termală, atât în incinta hotelurilor, pensiunilor și caselor de vacanță, cât și în afara lor. La un complex balnear, costurile cazării variază între 270 de lei și 300 de lei pe noapte. La un hostel, tariful se reduce aproape la jumătate, iar cele mai mari prețuri le regăsim la un hotel de patru stele, unde o cameră standard se închiriază cu 750 de lei pe noapte.

La Masa lui Traian și Umbra lui Mircea

Stațiunea oferă un spectacol pe oricare drum te poartă pașii sau oriunde îți întorci privirea. Este zona unde turismul monahal este la fel de bine reprezentat ca în Bucovina. De departe, cel mai vestit lăcaș de cult rămâne Mănăstirea Cozia, ctitorită de Mircea cel Bătrân, situată la cinci kilometri de centrul stațiunii. Călătorul se mai poate reculege la Mănăstirea Ostrov, opera lui Neagoe Basarab, și se poate ruga la icoana făcătoare de minuni care a salvat mănăstirea de la dispariție după ce Oltul a inundat totul în calea sa.

Dacă ajungeți în zonă, vizitați Parcul Național Cozia, unul dintre cele mai frumoase parcuri naționale din țara noastră, care se întinde pe 17.000 de hectare. Aici te pierzi printre păduri de gorun, fag, molid și brad, iar în funcție de anotimp, poți admira plante rare, cum ar fi laleaua pestriță, trandafirul de Cozia, floarea de colț, iedera albă, irisul, crinul galben de pădure, dedițelul. De asemenea, în zonă sunt și două cascade renumite: Cascada Urzicii sau Gardului, care are o cădere de 17 metri, și Cascada Lotrișor, unde căderea de apă a fost realizată artificial în anii ’50, când s-a construit drumul forestier care străbate aria naturală protejată din Vâlcea.

Zona este renumită și pentru vestigiile istorice care pot fi admirate: Castrul Roman Arutela, care deține vestigii romane, Masa lui Traian, o formațiune stâncoasă despre care legenda spune că aici ar fi luat masa împăratul roman în timpul campaniei de cucerire a Daciei. Inspirat de această stâncă, Dimitrie Bolintineanu a scris „Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare“, iar Grigore Alexandrescu binecunoscuta „Umbra lui Mircea la Cozia“.

BĂILE GOVORA, stațiunea-monument

Băile Govora păstrează mult din farmecul de odinioară al unei stațiuni balneare, așa încât oricine vine la tratament pentru trup are parte și de unul pentru suflet. Vestită printre cele mai bogate stațiuni balneare în ape iodurate şi bromurate din Europa, Băile Govora dețin în centrul său vestitul Hotel Palace, deschis în 1914, anul în care izbucnea Primul Război Mondial.

Din punct de vedere medical, stațiunea este vestită pentru curele de care poți profita chiar dacă nu ești înscris la niciun tratament balnear. Astfel, în zona parcului din centrul stațiunii şi a izvoarelor, aerul este bogat în ioni negativi, fapt care îl face să aibă un efect bronhodilatator şi relaxant psihic. În complexurile balneare se tratează atât afecțiuni respiratorii (bronșită cronică, emfizem pulmonar, afecțiuni infecțio-alergice), afecțiuni din sfera ORL (sinuzite operate, laringite), dar au parte de tratament eficace și pacienții diagnosticați cu reumatism degenerativ sau cu afecțiuni ale aparatului renal.

La complexurile balneare vestite pentru aplicațiile cu nămol cald primiți, alături de un tratament balneo, și o procedură SPA, pneumoterapii, electroterapii, kinetoterapii și tratamente cu produse apicole. De altfel, după pandemia de COVID-19, stațiunea a fost aleasă ca loc de recuperare a celor care s-au refăcut mai greu după ce s-au infectat, datorită factorilor climatici ai zonei.

La Băile Govora poți ajunge cu autoturismul, pe ruta București-Pitești (pe Autostrada A1) – Râmnicu Vâlcea (pe DN7) – Băile Govora (pe DN67). Zilnic, din stațiune către București și retur se efectuează curse regulate cu autocare moderne. De asemenea, trenurile fac opriri în Gara Govora sau Gara Râmnicu Vâlcea, de unde poți lua curse auto către stațiune.

Cazarea nu ar trebui să fie o problemă, fiind oferte pentru toate buzunarele: de la hoteluri de patru, trei și două stele, unde prețurile variază de la 2.150 de lei pentru un sejur în extrasezon pentru un pachet balneo, la 240 de lei/persoană/noapte. Pensiunile au tarife care variază între 130 de lei pe noapte pentru doi adulți până la 180 de lei.

Istorie și natură

O zi întreagă puteți petrece în Parcul central, unde se află Hotelul Palace, declarat monument istoric, proiectat de arhitectul francez Ernest Doneaud și construit de inginerii N.I. Brătescu și A. Puklicky, dar și Izvorul Ferdinand, celebru pentru faptul că are două tipuri diferite de ape minerale: apa minerală iodată și apa minerală sulfuroasă de adâncimi mici.

Ascunsă printre cărări de munte, se află Mănăstirea Govora, situată la o distanță de doar șase kilometri de stațiune – construită parțial sub domnia lui Vlad Dracul, aceasta este una dintre cele mai vechi din Țara Românească. Tot în zonă se mai află Mănăstirea Dintr-un Lemn, la 16 kilometri de orașul Băile Govora, dar și mănăstirile Surpatele, Bistrița, Arnota sau Mănăstirea Hurezi a lui Constantin Brâncoveanu.

La numai șase kilometri de stațiunea Băile Govora, la Stoenești, poate fi vizitată o manufactură, unde membrii unei familii lucrează firul de borangic după o tehnologie tradițională. Salina Ocnele Mari, Muzeul Trovanților Costești, cu ale sale formațiuni de piatră unice, peșterile Bistrița, Polovragi și Muierilor sunt tot atâtea puncte turistice importante ale zonei.