APC: Una din trei mărci de brânză Feta cu denumire de origine protejată conţine clorură de calciu
Una din trei mărci de brânză Feta cu denumire de origine protejată (DOP) conţine clorură de calciu, unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice, avertizează reprezentanţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC).
Totodată, reprezentanţii APC menţionează că mărcile de brânză Feta Epiros, Taverna şi President conţin clorură de calciu.
"Numai la cinci din cele zece mărci de brânză Feta se menţionează pe etichetă umiditatea maximă (conţinutul de apă din produs) care este de maximum 56%. La opt din cele zece mărci de brânză Feta cantitatea de lapte de oaie folosită la fabricarea acestui tip de brânză este de minimum 70%, iar cantitatea de lapte de capră este de maximum 30%", se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, la o marca de brânză Feta (Hochland) cantitatea de lapte de oaie folosită la fabricarea acestui tip de brânză este de 97%, iar cantitatea de lapte de capră este de 3%.
"La o marcă de brânză Feta (Kolios) cantitatea de lapte de oaie folosită la fabricarea acestui tip de brânză este de 68,3%, iar cantitatea de lapte de capră este de 29%", spune APC.
Reprezentanţii Asociaţiei subliniază că perioada de timp recomandată de producător în privinţa consumării produsului după deschiderea acestuia este de până la 5 zile, cu condiţia păstrării acestuia în frigider.
Cantitatea de brânză Feta recomandată de producător pentru a fi consumată într-o zi este de 30 grame, iar timpul de maturare al brânzei Feta este de 60 zile sau de 90 zile.
"Preţul pentru 1 kg de brânză Feta începe de la 50 de lei la mărcile Non-Bio şi ajunge la 100 lei la mărcile Bio de brânză Feta. La marca Favourites de brânză Feta declaraţia nutriţională nu este în limba română. La marca Hochland de brânză Feta lista de ingrediente este incompletă", se spune în comunicat.
Potrivit sursei citate, trei din cele 10 mărci de brânză Feta sunt produse Bio. Datele APC arată că valoarea energetică per 100 grame produs variază între 270 kcal şi 290 kcal.
Totodată, conţinutul de grăsimi în 100 grame produs variază între 22,5 grame şi 25 grame, conţinutul de proteine în 100 grame produs variază între 16 grame şi 17,6 grame, iar conţinutul de sare în 100 grame produs variază între 2 grame şi 2,9 grame.
Reprezentanţii APC susţin că, în Grecia, consumul mediu anual de brânză Feta este de 10,5 kg pe cap de locuitor. Tot în Grecia, brânza care poartă denumirea Feta este fabricată exclusiv din lapte de oaie sau dintr-un amestec de lapte de oaie şi de capră,
"În Grecia se fabrică anual circa 115.000 de tone de brânză Feta. Brânza Feta reprezintă aproape 10 % din exporturile alimentare ale Greciei", se mai spune în comunicat.
Asociaţia Pro Consumatori (APC), organizaţie de utilitate publică din anul 2005 cu o activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor şi intereselor economice ale consumatorilor, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor (BEUC) din anul 2005, a lansat pe 24 ianuarie anul curent Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor "Atenţie la etichetă!", cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor cu privire la importanţa înţelegerii informaţiilor menţionate de producătorii de produse alimentare pe etichetele acestora.
Experţii APC au analizat următoarele 10 mărci de brânză Feta: Epiros, Kolios, Taverna, Denisko, President, Andechser, Mediterranea, Olympus, Hochland şi Favourites, comercializate în magazinele marilor re?ele comerciale. Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
La realizarea studiului s-a avut în vedere, în primul rând, identificarea aditivilor alimentari utilizaţi în compoziţia acestui tip de produs pe baza informaţiilor menţionate pe ambalajul fiecărei mărci de brânză Feta. În trei din cele zece mărci analizate s-a identificat aditivul E 509.
"Clorura de calciu (E 509) este unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanţă de coagulare, înlocuitor de cheag) cu formula chimică CaCl2, (mai exact CaCl2(H2O)x, unde x = 0, 1, 2, 4, şi 6), fiind o sare a calciului cu acidul clorhidric. În toate variantele, clorura de calciu se dizolvă foarte bine în apă. În principiu, sarea respectivă este higroscopică (avidă de apă), deci se foloseşte foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii)", se precizează în comunicat.
Potrivit APC, clorura de calciu se obţine din calcar, prin reacţie cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obţinerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii şi viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheţii şi îndepărtarea acesteia de pe şosele. Faţă de sarea obişnuită (clorura de sodiu - NaCl), proprietăţile clorurii de calciu o fac mult mai eficientă în lupta cu adversităţile iernii pe şosele (este eficientă până la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel că peste jumătate din producţia mondială de clorură de calciu se foloseşte în acest scop.
Reprezentanţii APC susţin că, pentru variatele sale proprietăţi, clorura de calciu se mai foloseşte: la dedurizarea apei din bazine de înot sau din bazine cu faună marină, în industria chimică la producerea altor substanţe chimice, în construcţii, industria de foraj şi metalurgie, în medicină la tratarea intoxicaţiei cu magneziu şi foarte multe utilizări are în industria alimentară, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de întărire, de sporire a fermităţii ţesuturilor - pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de brânză tofu, dar şi pentru producerea unui înlocuitor de caviar din sucuri de legume şi fructe, ingredient în băuturile sportivilor etc.
"O utilizare specială vizează sterilizarea masculilor de la speciile animale, prin injectarea unei soluţii de clorură de calciu. Având în vedere proprietăţile menţionate, este de înţeles că folosirea clorurii de calciu la prepararea brânzeturilor a devenit o practică largă, mai economică decât folosirea cheagurilor naturale. Produsul se vinde la preţuri mai mici decât cheagurile naturale (un litru de clorură de calciu 33% costă circa 50 lei, pe când aceeaşi cantitate de cheag costă de 2-3 ori mai mult). În plus, se subliniază avantajul compensării lipsei ionilor de calciu din laptele natural în perioada de toamnă şi iarnă rezultând o coagulare superioară. În aproape toate reţetele actuale de preparare a laptelui se menţionează că în lapte se adaugă săruri de calciu pentru a obţine un coagul de consistenţă normală, bine legat.", explică reprezentanţii APC.
În Regulamentul CE nr. 1829/2002 al Comisiei se arată că în conformitate cu caietul de sarcini prezentat de autorităţile elene laptele utilizat la fabricarea brânzei Feta trebuie să provină din rasele de oi şi de capre locale, crescute în mod tradiţional şi a căror alimentaţie trebuie să se bazeze obligatoriu pe flora din păşunile existente în regiunile eligibile (teritoriul Greciei continentale, insulele şi arhipelagurile fiind excluse, cu excepţia insulei Lesbos). În acelaşi regulament se arată că "Intercalarea factorilor naturali şi factorilor umani specifici, în special metoda de fabricare tradiţională, care necesită scurgerea fără comprimare, a conferit brânzei Feta un renume internaţional de excepţie".
În privinţa procesului de fabricare a acestui tip de brânză pe site-ul Comisiei Europene la secţiunea Sisteme de calitate ale UE se arată că laptele din care se face brânza Feta vine doar de la specii locale de oi şi capre.
"El dă culoarea albă cu care suntem obişnuiţi şi aroma uşor piperată. Colectat pe anotimpuri, laptele trebuie să aibă un conţinut de grăsime de cel puţin 6 %. Se poate folosi atât lapte pasteurizat, cât şi nepasteurizat, însă nu se adaugă niciodată coloranţi, conservanţi, lactoproteine, săruri de cazeină, lapte condensat sau lapte praf. Odată colectat la fabrică, laptele este coagulat şi pus în forme cu multe găuri mici, din care zerul se poate scurge fără vreo presiune externă. Calupurile sunt apoi feliate şi acoperite cu sare de mare. Microorganismele care se formează pe suprafaţă în această etapă contribuie la dezvoltarea aromei", se menţionează în comunicat.
Potrivit APC, maturarea brânzei se desfăşoară în două etape.
"În faza iniţială se adaugă saramură, iar recipientele sunt plasate în încăperi cu condiţii strict controlate. Temperatura nu trebuie să depăşească 18°C, iar umiditatea relativă trebuie să fie de cel puţin 85 %. Această fază poate dura până la 15 zile. A doua etapă de maturare se desfăşoară în frigidere, la temperaturi constante de 2-4°C. Durata totală de maturare este de cel puţin două luni. De-abia la sfârşitul procesului brânza capătă aroma şi gustul pentru care este renumită", explică reprezentanţii APC.
Brânza Feta botezată "aurul alb" al Greciei a fost înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate la data de 15 octombrie 2002.
"Brânza Feta, produs cu denumire de origine protejată (DOP), considerată aurul alb al Greciei, este o 'brânză telemea' al cărei gust însoţit de arome distincte diferă în funcţie de zona în care este produsă, lucru datorat faptului că oile şi caprele se hrănesc cu diferite specii de floră specifice zonelor respective, fapt care face ca laptele recoltat să aibă caracteristici organoleptice diferite. Le recomand consumatorilor să achiziţioneze brânză Feta DOP în saramură (îşi păstrează gustul şi aroma iniţială pe întreaga perioadă de valabilitate), fără clorură de calciu în compoziţia acesteia, deoarece folosirea acestui aditiv alimentar nu este specific reţetei tradiţionale transmisă din generaţie în generaţie, de mii de ani. Clorura de calciu se foloseşte ca potenţiator de arome, agent de întărire şi acidifiant. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacţii, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greaţă şi vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi. Totodată, brânza Feta DOP trebuie să aibă o consistenţă semitare, să fie onctuoasă, uniform legată, să se rupă uşor, fără a fi sfărâmicioasă (acest defect se datorează folosirii unui lapte cu aciditate peste limitele admise, mai mare de 19 la laptele de capră şi de peste 24 la laptele de oaie, respectiv a unui lapte care nu a fost proaspăt)", a afirmat Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori. AGERPRES
