Oficial, cei de la CFR spun că trenurile circulă cu până la 50 km / h mai încet din cauza caniculei. Anunțul CFR a fost primit cu hohote de râs de români, care știu că trenurile circulă oricum foarte încet.

CFR Călători a anunțat, duminică, 23 iunie, că viteza de circulație a trenurilor va fi redusă între 30-50 km/h pe baza codului roșu de caniculă. Potrivit sursei citate, decizia a fost luată din cauză că la nivelul șinei temperatura ar ajunge și chiar ar depăși 50-80 de grade Celsius.

Restricțiile de viteză aplicate pe calea ferată în zona afectată se vor menține în intervalul de valabilitate a codului roșu și portocaliu de vreme severă în viguare, au mai anunțat cei de la CFR.

Anunțul a părut ilar, în condițiile în care oricum multe trenuri de călători nu depășesc în medie 50 km / h. Cluj24 a dat exemplul pasagerilor trenului IR 1835 care a plecat din Gara de Nord din București duminică 23 iunie la ora 15.27 și care au ajuns la Cluj-Napoca după aproape 16 ore. Sursa citată amintește că, în mod normal, călătoria durează 14 ore, însă din cauza restricțiilor de viteză pe timp de caniculă, trenul înregistrează peste 100 de minute de întârziere. Dacă distanța pe calea ferată între cele două orașe este de mai puțin de 500 de kilometri, asta înseamnă că trenul nu a depășit, în medie, 30 km /h.

Anunțul CFR primit cu hohote de râs de români

Anunțul CFR a fost primit cu hohote de râs de internauți. Pe un grup turistic, oamenii au făcut haz de faptul că trenurile vor merge cu până la 50 km / h mai lent și au dat exemplul unor trenuri care mergeau în medie cu 30-40 km / h. Întrebarea pe care și-au pus-o oamenii a fost cu ce viteză circulă acele trenuri, dacă vor merge cu până la 50 km / h mai încet.

„Dacă reduc viteza cu 30 km/h vom sta în realitate pe loc. Dacă trenurile reduc viteza cu 50 km / h vom merge, de fapt, cu 20 km /h, dar în sens opus”, a glumit cineva.

„Am făcut 16 ore până la Cluj, de la București, pe mai puțin de 500 km. Îmi venea să mă dau jos și să alerg pe lângă tren, aș fi ajuns mai repede. Nici nu știu ce caniculă a fost! Afară erau 32 de grade la București, iar când am ajuns la Cluj erau 17 grade, era deja a doua zi dimineață, dar trenurile tot se târau ca și cum ar fi temperaturi de Africa”, a scris altul. „Și pe Iași – București îți rogi moartea. Aer condiționat vax în 2024, mers încet ca o căruță”, a răspuns altul. „Timișoara – București e o glumă. Trenurile cu aburi mergeau mai rapid la începutul secolului trecut”, a fost altă replică.

Altcineva s-a întrebat de ce în Occident trenurile rapide nu sunt nevoite să încetinească și să se deplaseze cu cel mult 30-50 km /h. „Am fost recent cu TGV, în Franța era foarte cald, dar trenul a avut o medie de peste 250 km / h. Doar de vreo 10 ori mai repede ca la noi. Oare la ei nu e afectată șina trenului de căldură?”

Cineva și-a adus aminte că pe timpul iernii, atunci scad temperaturile, CFR face anunțuri similare și reduce viteza trenurilor: „Ăștia ne iau de cretini. Iarna cum se trece de -7 sau -8 grade ei zic ca e ger și că sunt probleme cu liniile. Acum, dacă e vară, e problemă că e prea cald. OK, fizica ne spune că frigul sau căldura, dacă sunt la extrem, pot să cauzeze probleme liniei ferate, dar cum se face că în alte țări nu auzi asta? Am fost în Spania cu tren rapid, erau peste 40C, dar trenul nu a avut nici măcar un minut întârziere. Sau ăia își fac din alte materiale linia ferată și trenurile? Ori pe ei îi duce capul și găsesc soluții, că sigur nu stau să sufle să se răcească linia”

Veșnic taxați de români

Nu este prima dată când oamenii iau în derâdere anunțurile CFR Călători. La începutul acestui an, CFR a anunțat că trenurile Intercity pot circula cu viteze cuprinse între 160 și 200 km/h, dar și atunci știrea a fost desființată pe rețelele de socializare.

„Să râdem cu CFR! Orice asemănare a mersului trenurilor cu realitatea e pur întâmplătoare”, a glumit altul. La fel de amuzantă a fost o doamnă: „O prietenă a cunoscut online un băiat și a decis să meargă la el, la Cluj, după ce a invitat-o. Doar că s-a tuns cu scurt timp înainte să plece și i-a trimis o poză partenerului. Când a ajuns la Cluj, băiatul o aștepta, dar n-a mai recunoscut-o, fata avea deja părul lung.”

„Sună ciudat, dar chiar ajută. Dacă aștepți o moștenire, pe când ajungi la destinație intri în posesia ei”, a râs altcineva.

„Niciun ministru al Transporturilor nu a fost capabil în toți anii ăștia să facă ceva cu CFR și cu trenurile lor. Și au fost miniștri de la toate partidele. Unul mai incompetent ca altul, unul dădea cu ranga prin metrou ca minerii, altul spunea că nu avem nevoie de autostrăzi, iar de alții nici nu îți mai amintești că au fost și mai și. Nu că actualul ministru ar fi mai bun ca ceilalți. Nicăieri în Uniunea Europeană nu e ca la noi”, a concluzionat alt internaut.

Cele mai lente trenuri din Estul Europei

Fără a compara trenurile Intercity, cele mai rapide din România, cu celebrele TGV-uri din Franța sau cu trenurile similare de mare viteză din Japonia sau China, în alte țări est europene foste socialiste lucrurile stau mult mai mai bine.

În Polonia, cei 327 de km între Varşovia şi Gdansk sunt parcurși în două ore şi jumătate de trenurile rapide și în trei ore și jumătate de cele mai lente.

În Ungaria, trenurile pe distanța Budapesta - Pecs străbat cei 237 km în două ore și 47 minute. Și bulgarii stau cu mult mai bine decât noi: un drum cu trenul Sofia - Varna, pe o distanță de 540 km, durează cinci ore și jumătate.

Până și în Ucraina, țară care nu e membră UE și care nu a beneficiat de fonduri europene precum România, transportul pe calea ferată era mult mai bun, cel puțin înainte de a începe războiul. Astfel, o distanță similară cu cea dintre Cluj și București era parcursă la vecinii noștri din Nord în jumătate de timp. Cel mai bun exemplu e cel al trenurilor care leagă capitala Kiev de Harkov (493 km), care aveau nevoie de patru ore și 43 de minute. O distanță și mai mare, Kiev - Lviv, 627 km, era parcursă în cinci ore și 15 minute. Azi, trenurile din Ucraina circulă cu întârzieri, lucru deloc surprinzător în condițiile în care infrastructura din această țară este bombardată masiv de ruși.

Mai rău ca în Africa

De altfel, transportul pe calea ferată în România seamănă mai degrabă cu cel din țări ca India. În ultimii ani, țări din Africa au ajuns să aibă un transport feroviar mult mai repid decât în România.

Dacă România nu poate, nu știe sau nu vrea, deși au trecut mai bine de trei decenii de la Revoluție, o țară africană cum e Maroc a putut, a știut și a vrut. Marocanii au inaugurat prima linie de mare viteză în 2018. Pe distanța de 363 de kilometri care fac legătura între Tanger și Casablanca TGV-ul marocan face două ore și 10 minute. Pe această distanță, în iulie 2018, un tren de test a atins viteza record (pentru Africa) de 357 kilometri pe oră.

Alte două proiecte de linie de mare viteză, Kenitra – Marrakech, pe 386 kilometri va costa 4,5 miliarde de euro, în timp ce linia Marrakesh – Agadir ar urma să cost 5,5 miliarde dolari. Conform oficialilor marocani, o linie ferată de mare viteză costă la ei sub 10 milioane de dolari pe kilometru. Prima linie a costat două miliarde de euro. Cum Maroc nu avea acești bani, a beneficiat de finanțare din Franţa (51%) şi Arabia Saudită, Kuweit şi emiratul Abu Dhabi, plus fonduri marocane.

Mai la Sud, tot în Africa, trenurile din Kenya străbat o distanţă similară cu Cluj-București, între Nairobi şi Mombasa, în numai patru ore şi jumătate.

Statul african a investit 3,2 miliarde într-o cale ferată de 472 de kilometri care leagă capitala Nairobi de cel mai sudic mare oraş al ţării, Mombasa. Pe site-ul kenyanbackpacker.com figurează programul zilnic al trenului Madaraka Express, care porneşte din Nairobi la ora 9.00 şi soseşte la ora 13.30 la Mombasa.